Judecătorii Curţii Constituţionale au amânat dezbaterea pe dosarul de validare a rezultatelor referendumului pe justiţie, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, fiind primită şi o contestaţie pe una dintre întrebările de la scrutin. Ambele întrebări de la referendum încalcă flagrant prevederile constituţionale. De altfel, cetăţenii au fost chemaţi de preşedinte să-şi dea cu părerea într-un domeniu în care nu au dreptul, conform Constituţiei. Avocatul clujean Alexandru Rîșniță e de părere că chestiunile în dezbatere nu reprezintă probleme de interes național, ci sunt rezultatul unei simple afaceri cu iz electoral.
Curtea Constituţională a României a luat în discuţie, miercuri, 12 iunie, rezultatele referendumului pe justiţie convocat de către preşedintele Klaus Iohannis, care a avut loc pe 26 mai, în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare. Judecătorii au amânat acest dosar pentru data de 27 iunie, pentru ca noii judecători ai Curţii să poată participa la dezbateri. De asemenea, Curtea a primit şi o contestaţie la una dintre întrebările formulate la acest scrutin, depusă miercuri.
Conform Constituţiei, CCR „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia”. De asemenea, potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, plenul instituţie decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.
Totodată, „hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia”, conform legii menţionate. Înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial, hotărârea Curţii Constituţionale este prezentată Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună. Legea mai prevede că, pentru a verifica respectarea procedurii în organizarea şi desfăşurare referendumului şi pentru a confirma rezultatele acestuia, CCR poate cere informaţii de la autorităţile publice.
„Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului”, mai arată actul normativ.
Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prevede că: „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”.
Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.
Avocat Rîșniță: “Este ca și cum am întreba populația dacă vor spitale mai bune sau salarii mai mari”
Avocatul clujean Alexandru Rîșniță e de părere că chestiunile în dezbatere nu reprezintă probleme de interes național, ci sunt rezultatul unei simple afaceri cu iz electoral.
“Constituția nu este foarte clară, în sensul că art. 90 vorbește despre “problemele de interes național”. Conceptul este unul cât se poate de abstract, însă, jurisprudențial vorbind, se pare că singurul în măsură să aprecieze faptul că o problemă anume este “de interes național” este Președintele României.
În opinia mea, finalitatea unei asemenea interpelări este cât se poate de sterilă. Este ca și cum am întreba populația dacă vor spitale mai bune sau salarii mai mari, răspunsul omului de rând, fiind, în mod evident, unul afirmativ pentru ambele întrebări.
În opinia mea, chestiunile în dezbatere nu reprezintă probleme de inters național, ci sunt rezultatul unei simple afaceri cu iz electoral. Spun asta prin comparație cu domeniile în raport de care Constituția prevede în mod expres interpelarea populației, cum ar fi demiterea Președintelui (art. 95) sau revizuirea Constituției (art. 151).
Nu aș dori să intru în fondul problemelor supuse atenției populației prin referendumul din 26 mai, voi spune însă că întrebările și-au găsit utilitatea exclusiv în plan electoral, fiind astfel în prezența unei veritabile deturnări de procedură”, a explicat avocatul Alexandru Rîșniță.
Referendumul neconstituțional și inutil a lui Iohannis
Prima întrebare de la referendumul din 26 mai a fost “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”. Iar cea de-a doua, mult prea complicată pentru o întrebare la care se răspunde cu “DA” sau cu “NU”, sună în felul următor: “Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
Ambele întrebări încalcă flagrant prevederile constituţionale. Prima, referitoare la amnistie şi graţiere, urmăreşte un răspuns care să înfrângă prevederea constituţională a acordării acestor acte de clemenţă. Iar prin limitarea acestui drept pentru infracţiunile de corupţie se încalcă principiul constituţional potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. De altfel, cetăţenii au fost chemaţi de preşedinte să-şi dea cu părerea într-un domeniu în care nu au dreptul, conform Constituţiei. Fapt certificat şi de articolul 74, alineat 2, care prevede că “nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea”.
În legătură cu limitarea dreptului Guvernului de a emite OUG-uri, şi această întrebare vine în conflict cu articolele 108 şi 115 din Constituţie.
Referendumul nu va putea opera modificări
Dincolo de caracterul profund neconstituţional al temelor supuse consultării populaţiei în data de 26 mai, există şi un caracter al inutilităţii totale a acestui demers. Preşedintele a convocat referendum, în temeiul articolului 90 din Constituţie, ceea ce înseamnă că este un referendum consultativ, care nu poate obliga Parlamentul să opereze modificări, în sensul votului exprimat. Pentru a putea opera aceste modificări, trebuie revizuită însăşi Constituţia. Iar, pentru revizuirea Constituţiei, este necesar ca Parlamentul, Guvernul sau un anumit număr de cetăţeni să strângă semnături în sensul acestui demers. Este foarte posibil ca preşedintele să-şi pregătească şi campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de la finalul acestui an, prin forţarea unui alt referendum, de această dată constituţional, pentru revizuirea Legii Fundamentale.
Manipulare în ziua votului
Mai multe persoane au depus sesizări pe votcorect.ro pentru a semnala anumite nereguli la secțiile de vot. Unele persoane au declarat că li s-a interzis bararea în locul semnăturii pentru neparticiparea la referendum. O altă persoană a semnalat faptul că la verificarea buletinului în calculator a fost bifat că votează pentru referendum deși a precizat că nu dorește să voteze pentru acesta.
O altă sesizare sună în felul următor: “Vot referendum împotriva voinței mele! În jurul orei 12. 30 m-am prezentat la vot. Am spus că NU Doresc să votez pentru referendum. Cu toate acestea, mi s-au înmânat 3 buletine de vot, spunându-mi să le introduc în urnă neștampilate, mă consider profund nedreptățită”.
