Ani la rând, Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca (RAT) a fost o vacă bună de muls până acum câțiva ani când, zeci de mii de clujeni s-au debranșat de la sistem. „Ținută la aparate” de către Consiliul Local, RAT trage să supraviețuiască de la o zi la alta, după ce a fost „mumă” pentru cei care au condus-o defectuos și fără o viziune clară. 

Cu răbdarea treci marea, iar speranța este singurul lucru după care conducerea Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca se ghidează în momentul de față. Mai exact, în urma ședinței extraordinare de Consiliu Local din 22 noiembrie 2022, Emil Miron, șeful de la RAT, a declarat consilierilor locali că este nevoie o investiție serioasă pentru ca pierderile de căldură să fie limitate, iar clujenii să facă pasul cel mare și să se reîntoarcă la sistemul de termoficare. 

În ședință, CL a aprobat Bilanțul energetic al sistemului public de alimentare cu energie termică al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2021 și aprobarea pierderilor.

În momentul actual, la sistemul de termoficare mai sunt conectate doar 20.700 de apartamente, în condițiile în care în ultimii 20 de ani, peste 60 de mii de clujeni au decis să renunțe definitiv la RAT. 

În această situație s-a ajuns, în mare parte, din cauza conducerii foarte proaste, în contextul în care nu a existat niciodată o strategie constructivă pentru ca RAT să fie lider de piață în ceea ce înseamnă sistem de termoficare. 

Probleme au existat și există tot timpul, iar pierderile înregistrate de RAT au convins un număr mare de clujeni să-și pună în apartamente centrale, pentru a nu sta cu frica în sân că ar putea rămâne fără căldură. 

Potrivit Regiei de Termoficare Cluj-Napoca, pierderile de căldură din sistemul de termoficare au fost anul trecut de 33%. Motivul? Conductele sunt vechi, de aproape jumătate de secol, iar municipalitatea nu a văzut prioritar schimbarea acestora, ci dezvoltarea haotică a orașului prin construirea de blocuri, peste blocuri. 

Se anunță investiții babane pentru readucerea la viață a RAT-ului 

Între 2018 și 2021, Primăria Cluj-Napoca a pompat aproape 4 milioane de lei, cheltuieli lucrări de investiții, iar între Ianuarie – septembrie 2022 – 187.875 lei, cheltuieli cu materiale privind reviziile la rețele. 

Emil Miron

Acum se încearcă, din nou, atragere de fonduri pentru modernizarea termoficării. Cifrele despre care s-a discutat în ședința extraordinară din 22 noiembrie sunt de-a dreptul halucinante: 205 milioane de euro, dintre care, din această valoare, rețelele reprezintă cea mai mare parte a investiției, adică 150 de milioane de euro. După ce i-a lăsat pe clujeni să decidă pe cont propriu, Primăria acceptă să șteargă cu buretele greșelile făcute și promită că va moderniza RAT-ul. 

Pe hârtie lucrurile sunt bune, în practică este mai greu. Municipalitatea, dacă avea un conducător care să aibă o viziune și să renunțe la „mângâierea” dezvoltatorilor imobiliari și să introducă la timpul potrivit rețelele de termoficare, Cluj-Napoca ar fi fost salvat să redevină un șantier. Logica de care dau dovadă cei de la conducere este absolut fantastică. 

„Așteptăm ca cea mai mare parte a clujenilor să se (re)întoarcă la sistemul de termoficare. În anul 2001, când sistemul de termoficare avea niciun apartament deconectat, deținea 84.000 de apartamente. Diferența între 84.000 și 20.700 arată câte apartamente sunt deconectate”, a declarat Emil Miron la ședința din 22 noiembrie. 

Schimbarea conductelor vechi va reprezenta o adevărată lovitură pentru clujeni, în condițiile în care, în momentul actual, orașul este „măcinat” de traficul infernal. 

Dacă Primăria a dat undă verde la centralele pe apartament, o lovitură puternică dată Termoficării, de curând, municipalitatea și-a schimbat discursul și intenționează să le interzică, motivul principal fiind poluarea. 

„Noua viziune” pentru blocurile ce urmează să fie construite propune două alternative: conectarea la o singură centrală de bloc sau la un sistem de termoficare. 

Întoarcerea la „mama” termoficare va reprezenta pentru mulți clujeni un lucru imposibil, în condițiile în care orașul s-a dezvoltat atât de mult și de repede, încât fizic, revenirea la RAT se face doar în imaginația unor conducători ce privesc asemenea calului: doar în față, fără a vedea și consecințele deciziilor lor. Această joacă îi va costa scump pe clujeni, iar această situație ar fi putut fi evitată dacă, de la bun început, exista o viziune clară asupra termoficării din Cluj-Napoca. 

Regia de Termoficare a ajuns să aibă astăzi un număr de doar 105 angajați, iar acum 21 de ani, acesta se ridica la 1.200 de angajați. 

În prezent, Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică este bazat în proporție de 100 % pe utilizarea gazului natural, pentru producerea energiei termice, fie în cazane, fie în motoare de cogenerare. În aceste condiții, odată cu energia termică sunt produse și emisii de gaze cu efect de seră (GES), în principal CO2.

Potrivit șefului RAT Cluj-Napoca, investiții masive se vor face în Mărăști, unde ar urma să fie înlocuită rețeaua de transport cu una nouă. Poate nu știe, dar acest cartier a fost „parazitat”, într-o oarecare măsură, de așa-zișii dezvoltatori imobiliari care nu au ținut cont de lege și au construit ilegal, sub semnătura voită a primarului Emil Boc. Mai mult decât atât, RAT ar urma să primească bani pentru construirea unor 2 insule de energie cu trei centrale, una în Gheorgheni, care să facă legătura cu celelalte centrale. 

Centrală apartament

Interesant este faptul că „scoaterea de la aparate” a RAT-ului se face acum, când alegerile din 2024 se apropie. O părere sinceră este faptul că Emil Boc are acea speranță că prin salvarea de la „moarte” a RAT pe ultima sută de metri, clujenii vor realiza, din nou, că este un bun gospodar și că nu-i va lăsa fără căldură, în condițiile în care la început le-a dat voie să fie independenți și să instaleze centrale în apartamente, iar acum le interzice și le cere să revină la Termoficare. Un joc de du-te-vino care va afecta, pe termen lung, tot orașul. 

Între 1991 și 2003, nivelul investițiilor pentru modernizarea sistemului de alimentare s-a ridicat la peste 18 milioane de euro. În acest interval de timp s-au reabilitat 55,3 km reţele termice; s-au modernizat echipamentele din 26 centrale termice de cvartal; s-au realizat 7 puncte termice noi; s-au realizat 8 noi centrale termice de bloc  s-au automatizat 68 de obiective (centrale şi puncte termice) şi s-a realizat prima “insulă de energie” din oraş echipată cu unităţi de cogenerare (producere combinată de energie termică şi electrică).

Citește și: Compania clujeană Terapia pompează mii de lei în ingineriile mascate ale lui Boc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here