Regionalizarea după Băsescu

Discuţia despre reorganizarea României în mai multe regiuni nu este una nouă, însă aceasta începe să prindă contur şi posibilitatea ca aceasta să se întâmple înainte de alegerile din 2012 este din ce în ce mai crescută. Preşedintele Traian Băsescu le-a explicat săptămâna trecută miniştrilor că acest lucru este o prioritate. Însă variantele de regionalizare sunt numeroase: ca România să fie împărţită fie în 3, 6, 7, fie în 8 regiuni. Şeful statului a declarat că actuala formă de organizare datează din 1968 şi generează ineficienţă în utilizarea fondurilor europene şi corupţie. Termenul limită pentru procesul de regionalizare este de 31 decembrie 2011

Regionalizarea României pare un element din ce în ce mai apropriat. Decizia că procesul trebuie făcut până la alegerile locale din 2012 a fost luată, iar acum se stabilesc ultimele etape. Varianta propusă de preşedintele Traian Băsescu cuprinde opt regiuni, iar cei din opoziţie propun o variantă care să fie împărţită în 12 regiuni.

Tişe susţine regionalizarea din 2005

„Părerea mea cred că o ştiţi încă din 2005-2006 când aveam un astfel de proiect din funcţia de prefect. Susţin fără rezerve descentralizarea. Această discuţie presupune de fapt o descentralizare şi presupune drepturi pentru o autonomie decizională administrativă. Frica politicienilor de autonomie teritorială a fost să nu abordeze subiectul în mod clar, deşi regionalizarea nu are nimic de a face cu autonomia teritorială. Susţin reorganizarea administrativ teritorială şi cred că prin asta va avea cel mai mult de câştigat cetăţeanul care va avea instituţii regionale şi nu naţionale.  Va avea aeroporturi regionale, şosele rapide, spital regional şi aşa mai departe. Efortul financiar va fi mai uşor de susţinut de 6 judeţe care vor deveni o regiune sau oricare ar fi numărul din viitoare componenţă. Cred că actualele regiuni de dezvoltare,  Euro-regiunile pot sa devină viitoare regiuni. Regiunea N-V poate să devină un judeţ mai mare. Cred că toată ţara se poate împărţi după aceste criterii”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Alin Tişe.

„Cred că regionalizarea este benefică. Problema este modul în care chiar se „potriveşte” regionalizarea. Rezultatul este de a asigura o dezvoltare mai unitară printr-o unitate administrativă mai mare care nu creează probleme administrative din punct de vedere a evidenţelor populaţiilor, a serviciilor. Dar e posibil să se grăbească procesul şi să se implementeze o informatizare care va facilita funcţionarea sistemului mult mai bine dacă ne vom învăţa cu acest sistem on-line. În principiu trebuie făcută, însă trebuie o atenţie deosebită la partea de sincope. Sper însă că toate procedurile să fie stabilite până la alegerile locale pentru că dacă facem o astfel de regionalizare alegerile trebuie făcute după noua lege”, consideră prefectul Florin Stamatian.

Divide et impera marca Băsescu

“Într-un divide et impera pe dos, care devine un uneşte şi stăpâneşte pe faţă, Traian Băsescu şi Emil Boc şi-au propus să reorganizeze România în 8 regiuni cu personalitate juridică, sub conducerea unor prefecturi, ceea ce presupune, însă, dispariţia actualelor prefecturi şi, odată cu ele, a sute de posturi din administraţie, dar şi o scădere a influenţei actualilor şefi de consilii judeţene. Evident, obiectivul general al PD-L nu e, aşa cum s-a declarat, absorbţia de fonduri europene, cât strângerea chingii (pe principiul cu cât mai puţine, cu atât mai uşor de controlat) înainte de alegerile din 2012.
Dar, pentru că absorbţia celor 10 miliarde de euro de care ţara noastră ar putea beneficia prin Programul de Dezvoltare al Comisiei Europene nu trebuie sub nicio formă ratată, consider că reorganizarea trebuie făcută, însă cu o condiţie: făcută corect. Adică nu aşa cum o impune PD-L, fără să ţină cont de decalajele imense dintre regiuni, ci pe baza unei analize atente, care să aibă în vedere criterii economice, administrative, culturale, istorice şi geografice, dar şi un element foarte important, care e Produsul Intern Brut al judeţelor care vor forma aceste regiuni. Pe baza unei astfel de analize, supun atenţiei publice harta României, aşa cum o percep eu: cu 12 regiuni între care să nu existe falii economice intolerabile (în varianta Guvernului, între Muntenia şi Oltenia există o diferenţă de 31 miliarde lei, adică aproape 8 miliarde euro!), pentru ca tuturor viitoarelor regiuni să li se permită o dezvoltare echilibrată şi armonioasă. Calculele mele arată că acest lucru este posibil, fără să servim pe tavă Ţinutul Secuiesc la pachet, aşa cum face guvernul Boc plătindu-şi mojic datoriile către UDMR. De aceea, după toate jignirile aduse pe această temă românilor şi după toate încălcările flagrante ale Constituţiei ţării din ultimii ani, cred că se impune ca viitoarea reorganizare administrativ-teritorială a României să fie făcută în aşa fel încât Ţinutul Secuiesc să dispară, iar cele trei judeţe care, ipotetic, îl compun să se despartă în trei entităţi administrativ-teritoriale diferite”, consideră deputatul PSD Mugurel Surupăceanu.

Variantele actuale

Una din variante ar împărţi zona de Nord-Est în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, zona de Sud-Est ar cuprinde Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, zona de Sud ar cuprinde Argeş, Dîmboviţa, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călăraşi, zona de Sud-Vest ar îngloba Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinţi, zona de Vest ar cuprinde Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin, zona de centru ar fi formată din Mureş, Alba, Sibiu, Braşov, Covasna şi Harghita, iar zona de Nord-Vest ar cuprinde judeţele Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj, Bihor şi Satu-Mare.

Proiectul de reformă administrativă a României, prin înlocuirea actualelor judeţe cu formaţiuni mai mari, regiunile, capabile să absoarbă fonduri de dezvoltare mai consistente, este pe cale de concretizare.

Conducerea Consiliului de Dezvoltare Regională de Nord-Vest a iniţiat anterior un proiect legislativ de regionalizare a României, conform cotidianului România Liberă. Consiliul este dominat de preşedinţii consiliilor judeţene Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Satu Mare şi Maramureş.

4,1 miliarde de euro, neutilizaţi

Preşedintele Traian Băsescu le-a cerut săptămâna trecută miniştrilor să ia în considerare o posibilă reorganizare administrativă a României în cadrul procesului de reformă a statului. Şeful statului a argumentat că astfel s-ar reduce birocraţia şi s-ar eficientiza derularea proiectelor de dezvoltare.

„Nu cred că nu ar trebui să luăm în consideraţie, în procesul de reformă a statului, şi o posibilă reorganizare administrativă a ţării, care ar debirocratiza foarte mult şi ar permite abordările regionale în proiectele de dezvoltare”, le-a spus Băsescu miniştrilor.

Pe de altă parte, la întâlnirea de ieri, preşedintele le-a reproşat acestora că proiectele finanţate de instituţii financiare internaţionale nu sunt derulate suficient de repede, iar România este pusă în situaţia să achite penalităţi de neutilizare a banilor puşi la dispoziţie. "În momentul de faţă avem neutilizaţi 4,1 miliarde de euro. Oameni buni, avem bani, dar nu implementăm proiectele cu suficientă viteză! Ca să nu mai spun de încă 30 de miliarde de euro, bani nerambursabili de la UE. Deci România nu are o problemă cu banii. Dacă avem o problemă cu banii, avem probleme să ne asigurăm cheltuielile curente, pentru asta împrumutăm bani, pentru salarii, pentru cheltuieli sociale, dar bani de investiţii avem cu miliardele. Şi aici vă spun cu toată sinceritatea că nu mai poată fi tolerată situaţia neutilizării banilor", le-a spus Traian Băsescu.

“Să nu ne batem cu pietre cu Franţa şi Germania”

Şeful statului a cerut Executivului să se "bată până în ultima clipă" pentru aderarea la Spaţiul Schengen în termenul stabilit, aprilie-mai 2011, avertizând însă că România nu poate denunţa Mecanismul de Cooperare şi Verificare sau bloca aderarea Croaţiei la UE. Totodată, el nu le recomandă parlamentarilor să avizeze negativ solicitarea Germaniei privind majorarea numărului de europarlamentari. “Va trebui să ne batem politic, nu cu pietre pentru aderare. România nu poate denunţa mecanismul MCV şi nici să blocăm accesul Croaţiei în UE".

Regionalizarea nu înseamnă separatism

Responsabil cu redactarea proiectului legislativ prin care regiunile ar urma să capete identitate administrativă şi politică a fost desemnat directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier. "Cred că putem să prindem acest moment favorabil, în care legea fundamentală a statului va fi oricum revizuită. De asemenea, cred că societatea românească a evoluat suficient de mult încât nimeni să nu se mai teamă că regionalizarea ar însemna separatism”, a spus directorul Agenţiei de Dezvoltare Regionala de Nord-Vest, conform sursei citate. Potrivit lui Claudiu Coşier, efectul practic al adoptării regionalizării ar fi creşterea semnificativa a valorii fondurilor structurale care sunt administrate de regiunile de dezvoltare. În prezent, acestea administrează circa 18 la sută din cele 19,6 miliarde de euro destinate României drept fonduri structurale. După adoptarea regionalizării, procentul fondurilor europene administrat de către regiuni ar putea creşte până la minimum 40 la sută din total. Astfel, în intervalul 2014-2020, regiunile ar putea administra direct cel puţin opt miliarde de euro.

De ce regionalizare?

Politologul clujean Bakk Miklos arată ca raţionalitatea administrativă a regionalizării este dată, în primul rând, prin categoriile nomenclatorului NUTS al UE. “Este de preferat ca aceste teritorii să se încadreze în categoria de NUTS2, ca regiuni având între 800.000 şi 3 milioane de locuitori, întrucât dezvoltarea spaţiului european confirmă cu claritate importanţa nivelului subregional constituit din unităţi teritoriale de 1-3 milioane locuitori având autorităţi alese cu competenţe politico-administrative.”

Bakk arată că guvernele altor state UE au format un cadru instituţional care vine în întâmpinarea planurilor multi-anuale ale UE de diminuare a dezechilibrelor regionale din spaţiul european. “Obiectivul strategic de reechilibrare a disparităţilor teritoriale ale spaţiului UE oferă şanse atât zonele metropolitane, regiunile economice asociative sau de tip reţea, cât şi regiunile politico-administrative cu identităţi culturale şi lingvistice proprii. Aceasta dinamică este o caracteristică unică a geografiei politice şi economice europene”, mai explică Bakk Miklos.
 
Şi europarlamentarul UDMR, Iuliu Winkler, a arătat, în cadrul Congresului de la Oradea, că România are nevoie de redefinirea regiunilor de dezvoltare pentru a elimina ineficienţa absorbirii fondurilor europene, în condiţiile în care ţara noastră are la dispoziţie 19 miliarde de euro, din care a reuşit să folosească doar circa 10 la sută.

Scandalul Târgu-Mureş-Harghita-Covasna

O problemă a împărţirii teritoriale este alipirea judeţului Mureş de cele două judeţe cu populaţie preponderent maghiară Harghita şi Covasna.
Primarul municipiului Târgu-Mureş, pedelistul Dorin Florea, nu crede că judeţul Mureş ar trebui alipit "emoţional" la Harghita şi Covasna, aşa cum prevede proiectul UDMR privind regiunile de dezvoltare, spunând că ar fi ca şi cum cineva s-ar apuca de lucru "cu doi handicapaţi".

"Auzi aici că eşti maghiar şi vreau să înţelegi acest lucru. Tu crezi că mie mi-ar conveni Mureşul să-l lipesc doar emoţional cu două judeţe sărace? Voi aşa vă imaginaţi? Adică, hai să muriţi cu toţii? Din punct de vedere cultural e normal ca maghiarii să ţină la etnia lor. E normal. Dar din punct de vedere al unei regiuni de dezvoltare puternice… nu te duci niciodată. Du-te tu şi apucă-te de lucru şi ia-ţi doi handicapaţi lângă tine şi apucă-te să sapi grădina", a declarat Florea într-o conferinţă de presă, citat de RTv. Dorin Florea a precizat, însă, că susţine necesitatea reorganizării administrative a ţării, dar a ţinut să sublinieze că nu este adeptul asumării răspunderii pe acest proiect propus de PDL.

Reacţia UDMR la declaraţiile lui Dorin Florea a apărut imediat. "Este o declaraţie suburbană. Atâta poate. Mai mult nu vreau să comentez. Problema e că omul ăsta este şi vicepreşedinte al PDL. E un om frustrat care nu poate să se exprime altfel", a declarat pentru realitatea.net, senatorul Frunda Gyorgy.

Declaraţia lui Florea a fost taxată şi de deputatul Lakatos Peter: "Acum nu vă aşteptaţi să mă cobor eu la nivelul limbajului lui Florea. Lipsa de cultură şi de decenţă e drept universal. Dacă ar fi după domnul Florea , noi, ca ţară, nu am mai fi intrat în UE şi am fi fost consideraţi handicapaţi, pentru că suntem mai săraci. Domnul Florea jigneşte prin declaraţiile sale şi judeţe precum Vaslui, care sunt mai sărace. E o viziune îngustă care caracterizează omul".

"Păcat că jigneşti oamenii care au deficienţe fizice sau psihice şi cărora viaţa nu le-a dat să fie întregi. Dacă domnul primar gândeşte aşa poate ar trebui să renunţe la funcţie şi să facă altceva", a punctat şi deputatul Korodi Attila.

“În protocolul nostru, semnat la începutul anului, am prevăzut reforma administrativă până la sfârşitul sesiunii de primăvară din 2012. Despre acest lucru, ca şi o temă de abordare, am discutat şi l-am inclus în protocol. Se poate face mai repede, se poate face mai târziu. A existat o astfel de intenţie, dar noi până la această oră nu am discutat despre un anumit proiect, nu am discutat despre proiectul depus de UDMR sau despre un alt proiect despre care noi nu ştim. Ce a anunţat PDL-ul este că a mandatat conducerea să vorbească cu partenerii de Coaliţie despre această reformă. Dar noi nu am văzut proiectul. Ce anunţuri fac unii sau alţii este foarte important, dar, până nu văd un proiect ştampilat, semnat şi asumat de PDL, nu am ce să comentez”, a declarat într-un interviu pentru Gândul.info ministrul Culturii şi liderul UDMR Kelemen Hunor.
Întrebat dacă este o variantă acceptabilă cea avansată ieri de PDL, cu opt regiuni avansate la gradul de judeţ, Kelemen Hunor a răspuns că “Noi credem că cele opt regiuni nu sunt funcţionale din niciun punct de vedere şi de aceea am propus o reorganizare. Proiectul a fost depus la Parlament, a trecut de Senat, e la Camera Deputaţilor. Considerăm că trebuie regândite regiunile în funcţie de tradiţiile economice, sociale şi culturale, ca să avem regiuni eficiente, coerente. Pentru că vă daţi seama acum, Vrancea ce relaţie are cu Constanţa, că sunt în aceeaşi regiune de dezvoltare, ca să nu dau exemplul Covasnei cu Alba. Sunt regiuni incoerente şi ineficiente. De aceea noi am propus o redesenare a regiunilor de dezvoltare, ţinând cont de aspecte economice, social, culturale. Nu am avut o discuţie, nu la nivelul Coaliţiei, în clasa politică, în faţa opiniei publice, despre reforma administrativă, dacă vrem să dăm atribuţii regiunilor de dezvoltare, dacă vrem să transferăm toate atribuţiile de la nivel judeţean, dacă vrem să facem judeţe din aceste regiuni. Sunt multe aspecte care trebuie discutate şi până nu o facem, nu vedem proiectul concret, asumat de PDL în formă scrisă, cu toate detaliile, mi-e greu să fac aprecieri.”

CITAT:  "Dacă şeful statului va aborda problema, îi vom prezenta cele trei schiţe", a declarat ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş .

CITAT:
“Tu crezi că mie mi-ar conveni Mureşul să-l lipesc doar emoţional cu două judeţe sărace? Voi aşa vă imaginaţi? Adică, hai să muriţi cu toţii?” , susţine Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş

Băsescu despre accesarea fondurilor europene:
• "D-lor miniştri, să ne înţelegem foarte bine, atragerea de fonduri europene este măsura capacităţii dvs. Modul cum se realizează investiţiile ar trebuie să fie principalul reper pentru a face parte dintr-un Guvern.
• Anul acesta nu puteţi spune că aţi avut banii din semestrul 4, i-aţi avut din ianuarie.
• Niciun ministru nu va avea vreun blocaj în utilizarea fondurilor europene.
• Miniştrii cu puţine investiţii şi fonduri UE atrase să se gândească dacă mai pot face parte din Guvern după 30 iunie. Execuţia nu-i bună în momentul de faţă. Discutăm foarte deschis".

Tiberiu Hrihorciuc