La iniţiativa parlamentarilor Gheorghe Mihai Bârlea, Cătălin Cherecheş şi a preşedintelui Mircea Man a avut loc o dezbatere cu parlamentarii maramureşeni, liderii partidelor din nord şi inspectorul guvernamental, Pamfil Bercean. Parlamentarii liberali nu au putut participa, fiind la Congresul PNL, aşa că locul lor a fost luat de Theodor Ardelean şi Ioan Olteanu. Pesediştii nu mai au deputaţi, Ştefan Buciuta a fost prezent, iar liderii de partide au venit ca să fie şi ei pe acolo. PNG, şi PNŢ-CD cu două ramuri care s-au certat în sala de şedinţe. În partea de introducere a vorbit Mircea Man. Preşedintele CJ a avut un discurs nici prea-prea, nici foarte-foarte.
„Vrem să facem o agendă despre ce înseamnă regionalizarea şi unde se va afla Maramureşul şi în care regiune. Va trebui să avem dezbateri cu societatea civilă, discuţii cu vecinii din judeţele: Satu Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj. Este nevoie de implicarea Bisericii, implicarea tuturor celor care au un punct de vedere legat de regionalizare. În culisele politicii „specialiştii” dezbat şi trasează fel şi fel de hărţi. De aceea este nevoie de o dezbatere reală în judeţ şi la vecinii care ar putea fi parteneri”, a spus Man. Începutul a fost cuminte. Primul dintre parlamentari care a vorbit a fost Bârlea.
Senatorul PD-L a spus că tema abia se lansează şi că se cuvin câteva precizări.
„De o nouă împărţire administrativ-teritorială se vorbeşte de mai de mult, este în vederile actualului guvern, dar şi al celor de dinainte, dar mai ales după intrarea în UE”, a spus Bârlea. El a vorbit de faptul că după 1990 a existat tendinţa de a repara greşeli ale trecutului şi multe sate au devenit comune iar comune au fost ridicate la rang de oraş.
„Aceste ambiţii au dus la proliferarea unităţilor administrativ-teritoriale şi o încărcare a cheltuielilor administrative. Fenomenul a fost contrar tendinţelor europene, unde se lucrează cu unităţi administrative mari. Şi acum sunt multe solicitări, în întreaga ţară, de înfiinţarea unor noi comune sau oraşe. În perioada 2000-2008 au avut astfel de modificări care îngreunează acum problema regionalizării. Guvernul, noi parlamentarii am hotărât să nu mai acceptăm astfel de solicitări. În calitatea noastră de ţară membră a UE trebuie să imaginăm o redesenare administrativ-teritorială care să fie compatibilă cu ceea ce se întâmplă cu celelalte ţări din UE”, a spus Bârlea.
Poziţia senatorului pedelist a fost corectă, poate cu amendamentul că în perioada 2000-2008 au fost acceptate solicitările de a transforma comune în oraşe şi sate în comune nu doar din cauza unor orgolii locale. Cerinţele UE pentru a deveni ţară membră au fost ca populaţia din mediul rural să nu depăşească un anumit nivel. În România el era cu mult depăşit. Aşa s-au făcut oraşe la apelul bocancilor pentru a respecta unul din criteriile de aderare.
Deputatul Cătălin Cherecheş a declarat că sprijină o regiune cu centru la Baia Mare.
„Configurarea unei regiuni cu capitala la Baia Mare este cel mai important obiectiv politic pe care trebuie să îl avem noi, cei care acţionăm pe scena politică indiferent de culoarea politică. Acest obiectiv poate să amprenteze dezvoltarea Maramureşului pe următorii 50-100 de ani. Dacă nu conştientizăm că acest lucru este cel mai important pentru judeţ în acest moment, vom intra într-un con de umbră, iar dezvoltarea economică şi socială vor avea de suferit. Trebuie să pledăm pentru o regiune formată din Maramureş, Satu Mare şi Sălaj”, a spus Cherecheş.
După ce discuţiile s-au aprins pe tema locului pe care trebuie să îl ocupe Maramureşul într-o nouă reorganizate administrativ-teritorială, Man a făcut câteva precizări oarecum surprinzătoare.
„Nu cred că guvernul sau legiuitorul îşi va putea permite să gândească o regionalizare în care să trimită un cetăţean cu probleme din Baia Mare, la preşedintele din Cluj. Nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Cred într-o regionalizare cu structuri în fiecare dintre judeţe. Cu structuri de decizie. Sigur, cred într-un centru de putere în care proiectele majore de absorbţie a fondurilor europene să fie într-o anumită zonă, dar funcţionarea regiunii va fi normală. Maramureşul sau Satu Mare nu vor fi uitate undeva, acolo. Pornim de la ideea Sălaj, Satu Mare (pe lângă Maramureş n.red.). Nu! Trebuie să punem în balanţă toate argumentele, pentru că Bistriţa, Cluj e o variantă cu avantaje şi dezavantaje, iar varianta cu Satu Mare-Sălaj, la fel are avantaje şi dezavantaje. Trebuie să vorbim şi cu partenerii noştri. Să fie clar, Cluj şi Bihor sunt două centre care o să rămână”, a explicat Man. Preşedintele CJ uită că în Regiunea de Dezvoltare N-V există un pol economic de importanţă naţională: Cluj, şi doi poli economic de dezvoltare: Oradea şi Baia Mare. Logic ar fi ca o desenare a acestei părţi din România să se facă în jurul celor trei poli de dezvoltare economică.
Cel mai dur, în mod pozitiv, a fost Theodor Ardelean.
„Problema regionalizării nu este nouă. Dezbaterile sunt bine venite. Nu va fi simplu nici acum, aşa cum nu a fost niciodată în istoria României. Nu are rost să investim administrativ în formule noi, de ţinuturi sau regiuni mari. În ultimii 20 de ani Maramureşul nu a beneficiat, indiferent de putere, de bune tratamente ca alte regiuni din ţară. Dincolo de multele discuţii, chiar conflictuale o regiune pe structura Maramureş-Satu Mare-Sălaj este cea mai fezabilă pentru noi. Trebuie să o facem, să facem lobby. Unii dintre noi fac acest lobby de mult. Este dezastroasă ideea cu regiunea Maramureş-Bistiţa-Cluj. Este cel mai mare dezastru pentru noi. Să vă fie clar, domnilor! Maramureşul nu poate face parte dintr-o altă regiune. Aceasta este deviza. Va trebui să ne luptăm chiar şi cu domni foarte mari şi foarte tari”, a spus Ardelean. Dezbaterea s-a încheiat cu fixarea unei alt date pentru noi discuţii. Până atunci să fim atenţi la dezbaterile cu privire la modificarea Constituţiei. Pentru o redesenare a României este nevoie de modificarea Constituţiei. Şi se pare că una dintre cele mai dorite modificări este eliminarea articolului numărul unu din Constituţie.
Nicolae Teremtuş, Gazeta de Maramureş
