Spitalul Regional de Urgenţă este “cartoful fierbinte” al proiectelor clujene. Toţi sunt de acord cu necesitatea construirii acestuia, dar nimeni nu reuşeşte să găsească pârghiile care să mişte lucrurile. În acelaşi timp, peste proiectele locale se suprapune proiectul major al regionalizării. Cei implicaţi în derularea proiectului Spitalul Regional de Urgenţă cred că reforma administrativ-teritorială poate avea impact asupra acestui proiect.
Ne întrebăm în ce fel proiectul regionalizării ar avea un impact în găsirea soluţiilor pentru realizarea Spitalului Regional. Acesta ar deveni un proiect al regiunii de NV, soluţiile de finanţare ar fi, aşa cum sugerează şi Ministerul Sănătăţii, fondurile europene sau un parteneriat public-privat, pentru că în condiţiile actuale sunt slabe speranţe pentru o finanţare de la bugetul de stat. În plus, în contextul regionalizării, iese din discuţie problema transferului terenului din Floreşti către Ministerul Sănătăţii. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj-Napoca rămâne “calul troian” prin care PDL-ul îşi perpetuează proiectele în noua ordine a lumii politice clujene. În primul rând, acest proiect îi este aproape senatorului Alin Tişe, care a lansat o campanie de strângere de semnături pentru viitorul Spital Regional de Urgenţă din Cluj. Petiţia este adresată Ministerului Sănătăţii, în bugetul căruia nu fost prevăzut, pentru acest an, nici un leu pentru acest proiect. „Dintre toate proiecte iniţiale, proiectul judeţului Cluj este în stadiul cel mai avansat, beneficiind de teren suficient, cu o localizare foarte bună la intrarea în Cluj Napoca, pe drumul european, şi având şi alte căi de acces, şi are toate utilităţile. Spitalul Regional de Urgenţă va avea capacitatea să preia pacienţii din toată Transilvania. Clujul este centru universitar şi medical şi deserveşte toată regiunea de NV a României. Pentru un act medical de calitate este necesar sa fie un spital „monobloc” şi modern”, arată Tişe în petiţia de strângere de fonduri.
Regionalizarea ar putea fi “locomotiva” proiectului?
Alexandru Coroian, consilier judeţean democrat şi unul dintre susţinătorii proiectului, spune că sprijină în continuare proiectul privind iniţierea procedurilor de achiziţie publică pentru actualizarea Studiului de Fezabilitate. De asemenea, intenţionează să pună în aplicare o strategie prin care să obţină sprijinul opiniei publice şi al lumii medicale clujene în susţinerea acestui proiect. În ceea ce priveşte impactul pe care regionalizarea îl poate avea asupra acestui proiect, Coroian crede că acesta nu va fi major, deoarece proiectul pentru construirea spitalului exista înainte ca regionalizarea să fie gândită. Totuşi, este posibil ca celelalte judeţe din regiunea de NV, cărora acest spital li se adresează, să poată fi cointeresate în susţinerea proiectului, odată ce acesta va deveni unul regional. Cornelia Trif, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Cluj, a declarat pentru Gazeta de Cluj că, indiferent de modulul în care se va realiza reforma administrativ-teritorială, Spitalul de Urgenţă se va realiza astfel încât să deservească întreaga regiune de Nord-Vest. Totodată, a mai precizat că, privit prin prisma regionalizării, proiectul ar putea fi avantajat în găsirea modalităţilor de finanţare. În ceea ce priveşte problema administrării terenului, ea susţine că nu se pune problema trecerii acestuia în administrarea Ministerului Sănătăţii, implicarea acestuia fiind asigurată prin protocolul de asociere semnat în 2011. Ceea ce conducerea actuală a reuşit să facă deocamdată în derularea proiectului este preluarea terenului în întregime, pasul următor fiind actualizarea studiului de fezabilitate, deoarece cel anterior a expirat. Pentru această etapă este asigurată finanţarea de către Ministerul Sănătăţii.
Fără regionalizare, guvernul nu dă bani
Conform oficialilor din cadrul Ministerului Sănătăţii, în petiţia on-line iniţiată de domnul senator Alin Tişe se menţionează „proiectul judeţului Cluj este in stadiul cel mai avansat, beneficiind de teren suficient, cu o localizare foarte buna la intrarea în Cluj Napoca, pe drumul european“, făcându-se referire la terenul din Floreşti, dar omiţând a menţiona elemente esenţiale – nu se poate finanţa (şi deci iniţia proceduri de achiziţie pentru încheierea unui contract de lucrări, proiectare şi dotare la cheie) de către Ministerul Sănătăţii pe un teren aflat în administrarea Consiliului Judeţean, indicatorii tehnico-economici ai spitalului regional de urgenţă situat în acea locaţie (Floreşti) trebuie aprobaţi prin emiterea unei hotărâri a Guvernului.
Până acum s-a plătit pentru ruine
La sfârşitul anilor 90, Ministerul Sănătăţii a aprobat circa 150 de milioane de euro pentru construcţia unui spital de urgenţă la Cluj. În acea perioadă, Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, care era condus de Victor Romulus Constantinescu, a plătit peste 10 miliarde de lei (un milion de ron) pentru construirea unei clădiri lăsate în paragină. Ulterior, construcţia respectivă a trecut în patrimoniul Ministerului Educaţiei dar, după ce proprietarii de drept ai terenului pe care s-a ridicat clădirea au cerut pământul înapoi, nimeni nu mai recunoaşte “paternitatea” ruinei şi, implicit, a miliardelor plătite către firma SC TCI Contractor General.
Crina Crainic
