A reînceput batalia dintre Ministerul Justitiei si Camera de Comert si Industrie pentru Oficiul Registrului Comertului. Miza: zeci de milioane de euro si informatii despre toate firmele din România.
Guvernul da de pomana o institutie cu venituri estimate pentru acest an la aproape 50 de milioane de euro! Recent, a fost promovata discret o ordonanta de urgenta care reascute sabiile în lupta pentru Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC). Povestea acestei batalii e lunga, neromantata si duhneste a interese politice si financiare. În 2006, a mai existat o tentativa de trecere a ONRC de sub „umbrela” Ministerului Justitiei sub cea a Camerei de Comert si Industrie. Tentativa care a ajuns în Plenul Camerei Deputatilor, dar care s-a „inflamat” din motive constitutionale. Sau, mai bine zis, neconstitutionale. Atunci, liberalii au acuzat ca politicienii care arata cu degetul spre proiectul de lege au fost sustinatorii ei în trecut. Si ca, mai mult, proiectul a fost „prins” în platforma defunctei Aliante DA. Guvernantii nu au renuntat însa la ideea modificarii legislative. Si, recent, au facut public un nou proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comertului si a Legii camerelor de comert din România nr. 335/2007. În nota de fundamentare a proiectului de lege se explica: „Pentru transpunerea aquis-ului comunitar si armonizarea cadrului legislativ cu cel al statelor membre ale U.E. si îmbunatatirea calitatii serviciilor prestate de ONRC, se impune constituirea unui cadru juridic adecvat pentru stimularea spiritului antreprenorial, prin accesul direct si nemijlocit la toate informatiile utile, pe care le detin camerele de comert, prin cadrul legislativ instituit de catre Legea camerelor de comert din România nr. 335/2007, capabila sa apere interesele comerciantilor ce beneficiaza direct de serviciile prestate si sa asigure totodata continuitatea administrarii registrului comertului. În aplicarea reglementarilor de pâna acum, s-a constatat ca scoaterea Registrului Comertului de sub gestiunea Camerei de Comert si Industrie a României a pus Camerele de Comert în imposibilitatea de a-si realiza scopurile si functiile lor, aceasta deoarece o Camera de Comert puternica în lume nu poate sa-si desfasoare o activitate eficienta daca nu are o legatura permanenta, directa si fara îndoiala, juridica cu comerciantii si cu toate structurile si formulele în care se realizeaza libertatea comertului si principiile economiei de piata”.
Interese financiare
Numai ca, în spatele motivelor oficiale stau cele financiare. La scurt timp dupa postarea actului normativ pe site-ul Ministerul pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL), a venit si reactia Ministerului Justitiei, care aduce în discutie vechea problema a constitutionalitatii. Ba, mai mult, contrazice motivele invocate oficial de guvernanti, adica directivele europene si eficienta: „Nu exista deficiente în exercitarea serviciului public care sa justifice modificarea structurala a acestuia (aspect relevat de rapoarte de evaluare obiective); dimpotriva au existat aprecieri negative asupra activitatii registrului în perioada în care acesta era tinut de camerele de comert. În Raportul Comisiei Europene de monitorizare a progreselor înregistrate de România în procesul de aderare – 2005, se apreciaza ca structurile de implementare (a directivelor comunitare în materie) au fost create si functioneaza adecvat”. Totusi, ministrul Ovidiu Silaghi a declarat ca trecerea ONRC în subordinea Camerelor de Comert ar însemna „o revenire la normalitate, dupa ce, în 2002, acesta a fost luat de la Camera de Comert”. Si premierul Calin Popescu Tariceanu a sustinut initiativa, motivând ca veniturile obtinute vor fi folosite la dezvoltarea mediului de afaceri.
Cum e la altii?
Un studiu recent, realizat de Grefa Tribunalului Comercial din Paris, a relevat faptul ca în 22 de State Membre ale Uniunii Europene registrul comertului este tinut de o institutie publica, doar în doua State Membre optându-se pentru gestionare în sistem cameral, dar si în aceasta situatie, camerele sunt fie institutii publice, fie controlate de o institutie publica. a) în regim de institutie publica, registrul functioneaza în Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Slovenia, Polonia, Spania, Ungaria (în subordinea MJ sau a tribunalelor); în Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Malta, Suedia (în subordinea altui minister, de preferinta al economiei sau finantelor); b) în Italia, camerele de comert sunt institutii publice în cadrul administratiei publice locale; c) în Olanda, camerele de comert se afla sub controlul Ministerului Afacerilor Comerciale, care îi si aproba bugetul de venituri si cheltuieli; d) un caz particular este Bulgaria, unde înregistrarea operatorilor economici se face într-un registru tinut de tribunal, dar exista si un registru al comertului, în care înregistrarea este optionala si nu obligatorie, tinut din proprie initiativa de sistemul cameral.
Ioana Lucacel
