PSD susţine o varianta de regionalizare care menţine actualele structuri judeţene şi, implicit, aparatul lor administrativ. In plus, conducerea viitoarelor regiuni ar fi aleasa de preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii aleşi anul trecut, garantand astfel ca toate acestea vor avea şefii desemnate de USL. Democrat liberalii susţin ca aceasta varianta de reorganizare teritoriala favorizeaza clasa politica şi va complica birocraţia din Romania, in loc sa o simplifice.

Odata cu trecerea anului electoral, politicienii se pun pe treaba şi au proiecte ambiţioase, care aşteapta pe masa aleşilor de ani buni. Se vorbeşte despre modificarea Constituţiei, dar şi despre implementarea unuia dintre proiectele de regionalizare care au fost in atenţia publicului in ultimii ani. Premierul Victor Ponta considera ca reorganizarea administrativa a Romaniei şi implicit revizuirea Constituţiei trebuie sa fie facute in anul care vine, pentru ca 2014 este an electoral şi va fi extrem de dificil sa se mai obţina un consens in Parlament.
Victor Ponta a subliniat, dupa investirea noului guvern aflat sub conducerea sa, ca discuţia va fi purtata nu doar in Guvern, ci şi la Parlament, urmand ca poporul sa se pronunţe prin referendum, pentru ca reorganizarea administrativa trebuie facuta prin revizuirea Constituţiei.
”Pana la sfarşitul lunii iunie, vrem sa avem trecuta de Parlament cu 2/3, nu doar USL (…) noua structura a regiunilor, dupa care este nevoie de referendum. In 2013 e obligatoriu, daca nu facem acum, nu o facem prea curand. In 2014 e campanie pentru prezidenţiale, incep disputele, va fi greu sa avem consens”, a recunoscut premierul Ponta.

Şi regiuni, şi judeţe

Varianta propusa de Victor Ponta prevede o reorganizare teritoriala mai ”soft”, in urma careia structurile administrative deja existente nu vor fi desfiinţate. Preşedintele PSD a declarat ca opţiunea social-democraţilor este foarte clara in ceea ce priveşte regionalizarea, şi anume ca nu se desfiinţeaza judeţele actuale.
”Pe baza celor opt regiuni de dezvoltare existente şi funcţionale deja, trebuie facute in perioada 2013, este perioada de pregatire, in 2014 intra in funcţiune regiunile, dar cu doua lucruri: cat mai multe atribuţii de la judeţe şi cat mai multe atribuţii de la guvernul central. Guvernul central trebuie sa dea regiunilor cat mai mult din atribuţiile care nu revin in mod normal Bucureştiului”, a declarat Ponta, intr-o conferinţa de presa la Alba Iulia.
Presedintele PSD crede ca nu se pot desfiinţa judeţele actuale, ”pentru ca reprezinta anumite identitaţi regionale şi culturale”. ”Dar trebuie sa faci pe cele opt regiuni actuale trebuie sa faci regiuni cu cat mai multe atribuţii de la Bucureşti, de la guvernul central, şi de la judeţe. (…) Nu se vor desfiinţa judeţele şi vom face regiuni in 2013, pentru ca, in 2014, sa aiba deja guvern regional, adica consiliu regional, preşedinte al regiuni şi atribuţii cat mai multe date de la guvernul central”, a conchis liderul social-democrat.
Acesta aprecia in 2011 ca Romania este o ţara mult mai centralizata şi mai centralista decat in 1989. ”Orice primar de la Salaj, de la Botoşani, de la Arad se duce şi sta la coada, la o coada mare de primari, in biroul unui ministru din Bucureşti, de obicei in biroul aceleiaşi doamne ministru. Şi stau acolo la coada ca sa le semneze doamna ministru un drum comunal, o piscina rurala din care beau animalele apa, o telegondola şi aşa mai departe”, a susţinut Ponta.

Pentru bani europeni

Şi Emil Boc este de parere ca regionalizarea trebuie realizata in 2013, pentru ca acest proiect aşteapta de prea mult timp sa fie pus in practica. ”Regionalizarea trebuie facuta in primul rand pentru a aduce mai mulţi bani europeni, dar depinde pe cine vrei sa ajuţi, ajuţi cetaţenii Romaniei sau poţi sa ajuţi politicienii. Dar regionalizarea trebuie facuta, pentru ca altfel nu avem şansa sa aducem nici ataţia bani europeni caţi am adus in 2006-2013, in exerciţiul financiar urmator”, a declarat Emil Boc.
Primarul municipiului Cluj-Napoca arata ca in momentul in care ai regiuni, regiunea poate sa aiba propriul ei program operaţional sectorial pentru a atrage fonduri europene, ”nu mai trebuie sa mergi la Bucureşti la ministere, sa te incadrezi intr-un proiect valabil pentru toata ţara. Programul Operaţional de Dezvoltare e unul singur, la Ministerul Dezvoltarii Regionale. Cand vor fi mai multe regiuni, vor fi opt programe operaţionale regionale, care vor fi concentrate pe problemele de acolo şi vor putea atrage direct bani, fara a mai trece pe la Bucureşti.
Avantaj uriaş, major pentru ceea ce inseamna atragerea banilor europeni. O regiune poate sa decida sa puna mai mulţi bani pe programul de resurse umane, sau pe programul de competitivitate sau de dezvoltare regionala… tot ceea ce a existat la ministere se va multiplica la regiuni şi acestea vor adapta in funcţie de nevoile lor”.

”Deservesc interesele politicienilor”

Varianta promovata de social-democraţi este insa criticata de Emil Boc, care considera ca menţinerea judeţelor ii favorizeaza pe politicieni. ”Cum o faci, intr-adevar dupa aceea poţi sa deserveşti interesele cetaţenilor, ale Romaniei in ansamblu, sau poţi sa deserveşti interesele politicienilor. Serveşti interesele politicienilor daca mai creezi o structura suplimentara, mai dai nişte slujbe la politicieni, mai creezi o structura birocratica, nişte aparate birocratice care işi vor gasi de lucru şi vor complica situaţia oamenilor cerand documente in plus…şi va pune cap in cap Consiliile Judeţene din actualele structuri regionale existente şi va complica birocraţia, şi va ingreuna realizarea unor proiecte compacte pentru regiunile de dezvoltare, fiecare batandu-se pentru judeţul lui, daca se creeaza o structura supra-judeţeana, aşa cum doreşte Guvernul”, a declarat Emil Boc.
Edilul este mai degraba adeptul variantei prin care se desfiinţeaza judeţele actuale, pentru a reduce birocraţia. ”Daca se doreşte realizarea unor structuri compacte şi in loc sa avem cinci judeţe, vom avea o regiune, atunci, da, se urmareşte interesul Romaniei. Atunci vom cheltui mai mulţi bani cu administraţia, birocraţia va fi mai facila, se vor face proiecte regionale cu finalitate, se vor destructura toate aceste deconcentrate existente la nivel local, vor disparea o gramada de şefi, tot politicienii vor avea de pierdut”, a concluzionat primarul PDL.

Diana Gabor

Cine va conduce noile regiuni

Victor Ponta a precizat ca setul de propuneri al PSD vizeaza şi numirea indirecta a conducerilor viitoarelor regiuni. „Din punctul nostru de vedere, soluţia optima o reprezinta alegerea indirecta a conducerilor regiunilor de dezvoltare. Concret, se intrunesc primarii, şi consilierii judeţeni din judeţele care compun regiunea, şi prin vot aleg conducerea regiunii respective”, a spus Ponta, care a adaugat ca judeţele nu dispar şi nici consiliile judeţene.
Daca regionalizarea se va face dupa actuala „harta” a regiunilor de dezvoltare, situaţia va deveni deosebit de alarmanta pentru PDL, care risca sa dispara de pe scena politica, arata un calcul realizat de Cotidianul. Astfel, in 4 viitoare regiuni – II Sud-Est, III Sud, IV Sud Vest, VIII Bucureşti-Ilfov – PDL nu va avea nicio poziţie in conducere, judeţele componente fiind clar controlate de PSD şi PNL, iar in celelalte 4, PDL are şanse doar sa prinda poziţii foarte puţine in conducerile regionale. Marea problema pentru PDL va fi reprezentata de alegerile pentru Senat din 2016, cand, se ştie, aceasta Camera a Legislativului va deveni Camera a regiunilor. Cum alegerile se vor desfaşura pe regiuni este mai mult ca sigur ca PDL nu va reuşi sa treaca de barajul USL sau de barajul PSD şi PNL daca vor candida separat.

Regiunile de dezvoltare devin unitaţi administrative

Premierul Victor Ponta a anunţat la un post tv ca in viitoarea Constituţie se va introduce şi regiunea ca unitate administrativ teritoriala. In ceea ce priveşte regionalizarea propriu-zisa, Ponta a dezvaluit ca PSD va propune ca regiunile de dezvoltare existente in acest moment sa devina unitaţi administrative de sine statatoare – in acest moment cele 8 regiuni de dezvoltare nu au personalitate juridica, nu sunt ordinatori de credite şi nu au un aparat de conducere şi nici atribuţii privind administraţia local-regionala. Premierul insa a precizat ca propunerile PSD vor intra in Constituţie doar in situaţia in care vor fi imbraţişate de cel puţin doua-treimi din Parlament şi de opinia publica, care urmeaza sa se pronunţe in cadrul unui Forum Constituţional care va funcţiona din primavara acestui an. Indiferent de ce formula de regionalizare va fi adoptata, ea va intra in funcţie in 2014, cand se estimeaza ca noua Constituţie va fi adoptata de Parlament şi de populaţie prin referendum. Referendumul pentru aprobarea Constituţiei se va desfaşura, cel mai probabil, in paralel fie cu alegerile europarlamentare, fie cu alegerile prezidenţiale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.