Sute de romi se întorc în România după ce Franţa a decis să intensifice repatrierile şi demolarea taberelor ilegale. Expulzările sunt susţinute de Sarkozy şi o parte din miniştrii săi, dar au atras critici dure din partea opoziţiei, bisericii şi instituţiilor internaţionale. Comisia Europeană este cu ochii pe Franţa, iar un raport ONU cere încetarea măsurilor de repatriere. Romii promit că se vor întoarce în mod legal în Franţa şi consideră că nu au posibilităţi de integrare în ţările de origine. Expulzarea romilor nu este un lucru nou în Uniunea Europeană, dar singurul stat care tratează această problemă ca pe un program politic este Franţa.

Joi au fost repatriaţi aproape 300 de romi din Franţa, prin două serii de zboruri de la Roissy şi Lyon. La Roissy, romii s-au prezentat sub escortă de poliţie pentru a se îmbarca pe o cursă a companiei Blue Air cu destinaţia Bucureşti. Potrivit ministrului imigraţiei Eric Besson, numărul cetăţenilor români şi bulgari expulzaţi de la 1 ianuarie se ridică la 8.313, faţă de 9.875 pe întreg anul 2009.
Secretarul de stat român Valentin Mocanu, responsabil de integrarea socială a romilor, aflat miercuri şi joi într-o vizită oficială la Paris, a avertizat joi în legătură cu deriva către rasism şi xenofobie, în contextul expulzărilor masive de membri ai acestei comunităţi decise de Paris. ”Am insistat pe lângă autorităţile franceze pentru a exista o mai bună comunicare asupra acestui subiect, pentru a ajuta societatea civilă franceză să aibă o mai bună înţelegere a situaţiei romilor”, a declarat presei Valentin Mocanu. ”Mulţi oameni din România sunt îngrijoraţi că se poate crede în posibilitatea de a rezolva problema prin acţiuni care pot degenera în rasism şi xenofobie. Nu considerăm că există un exces de cetăţeni români astăzi în Franţa”, a arătat acesta.

Plătiţi să se întoarcă în România

Romii sunt cetăţeni europeni, în mare parte din România sau Bulgaria, dar legea franceză le impune să aibă permis de muncă şi să demonstreze că au posibilităţile de a se întreţine dacă au de gând să stea mai mult de trei luni. Aceştia se plâng că permisele de muncă sunt greu de obţinut şi astfel sunt adeseori nevoiţi să trăiască ilegal în această ţară.
Romii care au plecat de bunăvoie vor primi fiecare câte 300 de euro pentru fiecare adult şi încă 100 de euro pentru fiecare copil. Guvernul francez a declarat că plănuieşte să închidă 300 de tabere ilegale până la sfârşitul lunii. Autorităţile au declarat, potrivit BBC, că taberele sunt surse de trafic ilegal şi exploatare a copiilor pentru cerşit, prostituţie şi furt. Rezidenţii taberelor deja demolate au fost mutaţi în adăposturi.
Sutele de romi s-au întors în România după ce Franţa i-a repatriat în urma unei politici controversate susţinute de preşedintele Nicolas Sarkozy. Alte sute de romi se vor întoarce în ţară după ce taberele în care locuiau au fost închise. Guvernul francez este de părere că politica de a-i alunga pe oameni din aceste condiţii deplorabile este decentă şi umană.
Cu toate acestea, grupurile politice de dreapta sunt de părere că romii sunt portretizaţi într-o lumină foarte proastă, iar România consideră aceste măsuri sunt de natură xenofobă. Preşedintele Traian Băsescu a declarat: ”Înţelegem poziţia guvernului francez. În acelaşi timp, susţinem necondiţionat dreptul fiecărui cetăţean român de a călători fără restricţii în Uniunea Europeană”. Acesta a mai adăugat că este pregătit să trimită poliţişti în Franţa pentru a ajuta cu repatrierile.

Raportul ONU critică dur Franţa

La sfârşitul lunii iulie, preşedintele Sarkozy a anunţat campania împotriva romilor, iar Ministrul Internelor Brice Hortefeux a considerat dezmembrarea taberelor şi expulzarea acestora o măsură lăudabilă. O lună mai târziu, campania anti-romi a preşedintelui Sarkozy a fost criticată de episcopii catolici din Franţa, pusă sub semnul întrebării de Comisia Europeană şi condamnată de doi foşti prim-miniştri. Toţi aceştia s-au arătat nemulţumiţi nu de campanie în sine, ci de stigmatizarea sistematică a unui grup etnic de către politicile guvernamentale.
Grupurile de apărare a drepturilor omului au condamnat această operaţiune, care sunt de părere că secţiunea săracă a societăţii este stigmatizată pentru a câştiga suportul votanţilor de dreapta. Săptămâna trecută, membrii Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale au criticat tonul discursului politic din Franţa legat de problemele de rasă, adăugând că rasismul şi xenofobia au luat amploare în această ţară. Raportul ONU a cerut Franţei să evite trimiterile de romi în ţările de origine, precum şi discursurile politice discriminatoare ce contribuie la alimentarea unui climat de rasism.
Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, format din 18 experţi independenţi, cere guvernului francez să crească eforturile pentru combaterea intensificării rasismului şi xenofobiei şi condamnă ferm discursurile unor responsabili politici care încurajează acest fenomen. Aceste concluzii au fost formulate după examinarea respectării de către Franţa a tratatului internaţional din 1969 ce interzice excluderea bazată pe rasă, culoare, origine naţională sau etnică. Franţa face parte din cele 173 de state care au ratificat tratatul. Comitetul notează că ”potrivit unor informaţii, romii au fost trimişi colectiv în ţara lor de origine, fără să fie obţinut liberul consimţământ, deplin şi clar din partea tuturor persoanelor vizate”.
Comitetul a mai invitat Franţa să ”garanteze accesul romilor la educaţie, sănătate, locuinţe şi alte infrastructuri temporare”. Acesta recomandă Franţei ”să afirme în discursurile şi acţiunile sale determinarea politică în favoarea înţelegerii, toleranţei şi prieteniei între naţiuni, grupuri rasiale sau etnice şi intensificarea eforturilor, folosindu-se toate mijloacele, mai ales condamnarea fermă a discursurilor rasiste sau xenofobe ce vine de la responsabili politici”. În final, Comitetul cere Franţei să furnizeze într-un an informaţii despre acţiunile întreprinse în urma acestor recomandări.

Francezii consideră că repatrierile sunt îndreptăţite

Raportul a fost criticat de francezi, care-l consideră ”excesiv şi caricatural” şi sunt de părere că acesta conţine ”numeroase erori factuale”. Jacques Pellet, adjunctul ambasadorului Franţei la ONU, a spus la 10 august că ”pentru a lupta împotriva discriminării, este obligatoriu să fie tratate şi cauzele acestei probleme, adică lipsa integrării acestei populaţii în ţara sa de origine”.
Ministrul de externe francez Bernard Kouchner a apărat vineri politica preşedintelui Nicolas Sarkozy faţă de romi, afirmând că Parisul nu acceptă ”caricaturile” şi ”amalgamările” cuprinse în raportul ONU privind discriminarea, transmite AFP. ”Niciodată preşedintele Republicii nu a stigmatizat o minoritate în funcţie de originea sa. Niciodată nu vom accepta ca o minoritate să fie sancţionată pentru ceea ce este”, a declarat Kouchner, în prima sa referire la înăsprirea politici de securitate decisă de Sarkozy şi la expulzările de romi.
Franţa a insistat însă că acţiunile se conformează în totalitate regulilor europene şi nu afectează în nici un fel libertatea de mişcare a cetăţenilor UE, aşa cum este aceasta definită în tratate. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Bernard Valero a declarat pentru AFP că o directivă UE ”permite în mod expres restricţii la dreptul de liberă mişcare din raţiuni de ordine publică, siguranţă publică şi sănătate publică”. Uniunea Europeană s-a angajat să asigure că nici o lege a blocului comunitar nu va fi încălcată prin aceste repatrieri. Franţa a mai expulzat 10.000 de romi anul trecut şi alte ţări europene, printre care Germania, Italia, Danemarca şi Suedia au implementat măsuri asemănătoare.

Papa Benedict îndeamnă la toleranţă

Oponenţii politici ai lui Sarkozy l-au acuzat că foloseşte problema romilor pentru a devia atenţia publică de la problema corupţiei. În plus, Sarkozy este acuzat că susţine repatrierile pentru a recupera din popularitate în sondaje. În ziarul Le Monde au apărut mai multe intervenţii critice la adresa preşedintelui.
Dominique de Villepin, adversarul dintotdeauna, în sânul dreptei, al lui Nicolas Sarkozy, declară că politica preşedintelui francez reprezintă o pată ruşinoasă pe drapelul Franţei. ”Patria drepturilor omului a devenit de nerecunoscut”, mai spune el denunţând politica lui Nicolas Sarkozy ca pe o eroare morală. Acesta le cere francezilor să ”refuze această derivă inacceptabilă”. Fostul prim-ministru socialist Lionel Jospin declară tot în Le Monde că actuala politică a lui Nicolas Sarkozy, de stimulare a tensiunilor, este periculoasă pentru Franţa. Acesta s-a abţinut să lanseze atacuri critice la adresa puterii şi să provoace polemici, dar ieşirea sa din tăcere este motivată de o situaţie extrem de gravă. Fosta ministră a justiţiei, Rachida Dati, intervine şi ea cu accente extrem de critice. ”Să încetăm de a-i mai opune pe francezi unii împotriva altora”, scrie ea în acelaşi cotidian francez. Duminică si biserica catolică i-a adresat, prin vocea marelui Pontif de la Vatican, un fel de avertisment lui Nicolas Sarkozy. Într-o scrisoare deschisă trimisă miercuri liderilor europeni, George Soros a condamnat deportările, cerând o strategie mai comprehensivă. ”Guvernul francez are dreptate să ceară măsuri de îmbunătăţire a integrării romilor pe piaţa muncii în ţările lor de origine, în acest caz Bulgaria şi România”, a scris Soros, cerând un plan european pentru educaţia copiilor preşcolari romi.
Comentatorii politici ai Agenţiei France Presse consideră ca vara aceasta Nicolas Sarkozy a pierdut o bătălie politică. El a vrut să reia controlul agendei politice, după o serie de scandaluri în care au fost implicaţi mai mulţi membri ai guvernului. Sarkozy a propus în consecinţă tema securitară sperând să recâştige terenul pierdut, dar popularitatea sa nu a crescut decât în rândurile electoratului de extremă dreaptă. Comentatorii France Presse au concluzionat: ”Pentru majoritatea francezilor politica sa de expulzare a romilor rămâne şocantă”.

O lege care să faciliteze expulzările

Unii dintre romii din Franţa fac parte din comunităţi nomade de origine franceză. Pe lângă aceştia încă 12.000 de romi imigranţi din Europa Centrală mai trăiesc în Franţa. Vice-preşedintele Ligii Franceze pentru Drepturile Omului a declarat pentru Reuters că ”unele dintre aceste familii sunt în Franţa de cinci, şapte sau 10 ani. 300 de euro nu este suficient pentru a-i ajuta să se stabilească în România. Se vor întoarce în săptămânile următoare”.
Guvernul plănuieşte chiar să treacă o nouă lege care să facă expulzarea romilor mai uşoară. Uniunea Europeană a chemat deja la Bruxelles doi miniştri francezi pentru a-şi explica măsurile pentru că, în calitate de cetăţeni europeni, romii au dreptul de a călători în Franţa. Legea franceză însă nu le dă dreptul de a rămâne aici mai mult de trei luni fără drept de şedere. Partea dificilă este de a determina de cât timp sunt romii în Franţa, în special pentru că mulţi dintre ei nu au nici măcar acte.
Lunea trecută, Hortefeux a declarat că delictele minore comise de cetăţeni români au crescut cu 259% în zona Parisului în ultimele 18 luni. ”Astăzi, la Paris, realitatea este că aproape un autor al unui furt din cinci este un roman”, iar ”un furt comis de un minor are ca autor, într-un caz din patru, un minor roman”, a indicat ministrul, citat de AFP. ”Nu este vorba despre a stigmatiza o populaţie sau alta (…), dar nici despre a mai închide ochii asupra unei realităţi”, în care ”femei, bărbaţi, copii petrec zile întregi cerşind în condiţii îngrozitoare”, a arătat acesta. Aceste date au fost prezentate într-o conferinţă de presă comună cu ministrul imigraţiei, Eric Besson, care a anunţat că guvernul se pregăteşte să depună în parlament un amendament vizându-i în special pe romi şi va autoriza expulzarea cetăţenilor străini în caz de ”ameninţare la adresa ordinii publice cu ocazia unor acte repetate de furt sau de cerşetorie agresivă”.
Pentru “a lupta mai eficient împotriva reţelelor de imigraţie clandestină şi de trafic de persoane provenite din România şi Bulgaria”, ministrul a anunţat alte două amendamente în cadrul proiectului de lege ce va fi prezentat la 27 septembrie în Adunarea Naţională. Cel dintâi va permite ”repatrierea în ţările de origine a persoanelor care reprezintă o povară nerezonabilă pentru sistemul nostru de asistenţă socială”, iar al doilea va autoriza ”sancţionarea celor care abuzează de dreptul de sejur scurt (maxim 3 luni) pentru a ocoli regulile mai stricte ale sejurului lung” (un loc de muncă, urmarea unor studii sau justificarea unor resurse suficiente, plus asigurare de sănătate), a indicat Besson.

Franţa transformă expulzările într-un program politic

În Europa de Est există 12.000 de romi, potrivit The Independent, o mare parte din aceştia locuind în România, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria. O mare parte din aceştia trăiesc în condiţii mizere, iar obiceiurile lor nomade au fost interzise în perioada comunistă şi s-au pierdut. Mulţi dintre romii deportaţi, care promit că se vor întoarce în mod legat în Franţa, au plecat din România şi Bulgaria imediat după ce statele s-au alăturat Uniunii Europene în 2007. Aceştia fugeau de sărăcia şi discriminarea din zonele rurale din România, unde un studio de anul trecut arată că 7 din 10 români nu ar accepta să aibă un rom în familie. Romii au fost împinşi şi de forţele economice, ca urmare a măsurilor de austeritate.
Cei mai mulţi romi s-au stabilit în Spania, ajungând la numere de peste 700.000/ Aici guvernul a adoptat o strategie diferită, care de la începutul anului a trimis acasă 8.300 de romi bulgari şi români. Spania a creat un program în aprilie prin care va investi 107 milioane de euro pe o perioadă de trei ani în educaţia, sănătatea şi găzduirea femeilor rome. În Belgia se estimează că trăiesc 25.000 de romi din România şi Bulgaria şi doar 15.000 în Franţa. Franţa însă a transformat repatrierea romilor într-un program politic.
Sarkozy se dă peste cap să facă diferite asocieri între rata criminalităţii şi imigranţi în discursul său public. A subliniat în repetate rânduri că taberele de romi nu trebuie tolerate şi nici ameninţarea pe care străinii o reprezintă pentru francezi. Mai bine de 60% din francezi par să fie de acord cu preşedintele şi se declară de acord cu demolarea taberelor de romi. După ce, potrivit unui sondaj publicat în Le Parisien reieşea că 48% dintre francezi aprobă expulzarea rromilor, un nou sondaj citat de Le Figaro relevă un număr mai mare de francezi care susţin aceste măsuri. Două treimi dintre francezi (65%) se declară de acord cu trimiterea către România a rromilor care s-ar afla pe teritoriul francez „fără documente legale”. Sondajul a fost efectuat între 24 şi 26 august 2010, asupra a 1.034 de persoane, având o marjă de eroare de plus/minus 2-3%.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.