Replică a Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia pe care ziarul POLITIKA a refuzat să o publice

Pentru că ziarul sârbesc POLITIKA nu consideră necesar ca după un articol plin de minciuni la adresa românilor/vlahilor din Timoc, să publice și un drept la replică al Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, Romanian Global News publică acest drept la replică al celor pe care presa din Serbia îi ignoră sperând astfel că ei dispar. Nu putem decât constata ca POLITIKA este un alt ziar controlat de securitatea sârbă și de forțele extremist naționaliste care doresc asimilarea celor peste 300.000 de romani/vlahi din Timoc.

PARTIA DEMOCRATĂ A RUMÂNILOR DIN SÂRBIE

POLITIKA – ziar

Redactorului Şef

Drept la replică cu privire la textul: „Valahii nu acceptă Românizarea”

Stimate redactor,

Vă rugăm să publicaţi, în conformitate cu Legea despre informarea publică, următoarele dezminţiri în legătură cu afirmaţiile din textul articolului „Valahii nu acceptă Românizarea”, publicat în ziarul vostru pe data de 20.04. anul curent care a fost scris de jurnalistul Stojan Todorovic. Textul lui Todorovic abundă în neadevăruri şi semiadevăruri. Cu scopul informării veridice a cititorilor dumneavoastră, simţim obligaţia de a reacţiona şi argumentat să punctăm unele dintre ele.

Textul lui Stojan Todorovic începe prin indicarea unui număr incorect de valahi respectiv de români declaraţi în zona Timocului. Nu este adevărat că în Valea Timocului înregistrările recensământului anterior sunt de 32 873 de valahi şi 2 073 de români. Pe teritoriul districtelor Bor şi Zajecar care, provizoriu fie spus, pot fi considerate „Valea Timocului” după rezultatele ultimului recensământ, trăieşte şi s-au declarat 19 525 de valahi şi 1 087 de români, iar aceasta este departe de cifrele expuse de Todorovic.

Presupusele date privind numărul de valahi şi de români declaraţi în Valea Timocului, evident ar trebui să-i servească lui Todorovic pentru a evoca cititorilor celebrul pericol de „românizare”. Ceea ce Todorovic în mod deliberat trece sub tăcere este faptul că introducerea programului şcolar suplimentar în limba română este susţinută de numeroase organizaţii cu insemne valahe ai căror membrii şi simpatizanţi trebuiesc căutaţi printre cei 19 525 care s-au declarat valahi din spaţiul Văi Timocului. Printre cei 19 525 declaraţi valahi merită să fie căutaţi şi cei ai căror copii au ales programul de şcoală opţional în limba română, al cărui număr Todorovic de asemenea încearcă tendenţios să îl diminueze.

Nu este adevărat că pentru programul şcolar în limba română în cadrul proiectului pilot s-au înregistrat doar 367 de elevi din şcolile municipalităţilor Zajecar şi Bor, conform cu cele scrise de Stojan Todorovic.

Şi iată datele obţinute de la administraţia şcolară din Zajecar, care sunt disponibile pentru toată lumea, inclusiv si pentru jurnalistul dvs.:

Se vede clar că prin suma numărului de elevi înregistraţi în şcolile primare şi în licee se obţine un număr care este de cinci ori mai mare decât numărul lui Stojan Todorovic pe care, în scopul de a-i apăra pe valahi de presupusa „românizare”, doreşte să îl strecoare cititorilor.

Ce este totuşi cel mai interesant, este faptul că numărul de elevi interesaţi de a învăţa limba română în zona Timocului este cu mult mai mare decât numărul de români declaraţi la recensământul anterior. Tocmai, numai copiii între 7 şi 18 ani să se declare români la recensământ, şi numărul acelora care evident o consideră limba maternă este cu mult mai mare decât acela notat de statistică.

Oare, de fapt, în cel mai mare număr de a învăţa limba română ca limbă maternă, nu s-au declarat cetăţenii zonei Timocului care la recensământ s-au declarat ca valahi?

Pe cine atunci apără Stojan Todorovic de presupusa „românizare”? Pe valahi, evident – nu! Lor o astfel de „apărare şi protecţie” regizată de falşi – binevoitori cu siguranţă nu le este necesară.

În continuarea textului, Todorovic, în caracterul şi opera lui dr.Sinisa Celojevic, pe care din motive numai de el cunoscute promovează în „lider valah”, găseşte reprezentantul „valahilor nemulţumiţi”.

Stojan Todorovic, ca un jurnalist cu un stagiu în jurnalistică de lungă durată, ar trebui să știe că rezultatele sunt un factor decisiv în atribuirea funcțiilor de conducere. Exact rezultatele îi lipsesc domnului Čelojević. În lipsa acestora, domnul Celojevic, prin decizia conducerii partidului al cărui preşedinte a fost odată, a fost schimbat şi în locul său a fost votat şi ales domnul Vojislav Kozicic.

Situaţia este similară și în cadrul Consiliului Național al minorității naţionale valahe. Cititorii dvs., ar trebui să știe că domnul Čelojević e ales pe lista în spatele căreia din toată inima a stat Partidul Democrat. Trebuie subliniat faptul că intrarea domnului Čelojević în Consiliul Național o datorează în primul rand, anumitor comisii ale Partidului Democrat din Estul Serbiei, conduse de către Dragan Popovic, primul om al democraţilor din Majdanpek și al comunei Majdanpek.

Şi pe lângă sprijinul generos oferit de către Partidul Democrat, lista pe care a condus-o formal domnul Celojevic a câștigat la alegerile pentru Consiliul Național doar 14,8% din voturi, dintre care jumătate din ele în Majdanpek.

Bazându-se pe propriile resurse și pe sprijinul de care pretinde că se bucură printre valahi, lista pe care s-a aflat dr.Čelojević nu ar fi trecut de cenzus.

Când deja vorbeşte despre „intruși” în Consiliul Național Vlah, domnul Čelojević ar trebui cu siguranță să știe că prin „intruși” nu se poate subînţelege aceia care ani de zile, sau chiar zeci de ani înainte, lucrează la păstrarea identității culturale și etnice a valahilor. Intrușii sunt înainte de toate aceia care din „mari sârbi” au devenit peste noapte valahi, cărora această întrebare le foloseşte excluziv numai ca o rampă de lansare pentru a-şi construi cariera politică pe aripi de o retorică cvasi-patriotică despre presupusa „amenințare la adresa intereselor naționale sârbe din Serbia de nord-est.”

Faptul că astfel de oameni formează majoritatea în interiorul Consiliului Național Valah, reprezintă rezultatul dur al influenţei partidelor politice ale populaţiei majoritare în activitatea Consiliilor Naționale ale tuturor minorităților din Serbia și nu reflectă adevărata stare de spirit ale membrilor comunităților însăşi.

Să ne întoarcem şi la neadevărurile pe care le expune Sinisa Čelojević. Este un fapt cunoscut că un sondaj al elevilor interesați de programul şcolar suplimentar în limba română l-a efectuat administrația școlară din Zajecar. Elevii, respectiv părinții lor au optat pe baza chestionarelor administrației școlare menţionate. Este absolut neadevărat că la sondaj le-a fost sugerat elevilor sau părinților că prin înscrierea lor la programul şcolar suplimentar în limba română le v-a fi mai ușor modul de a obține cetățenia română, excursii gratuite sau orice alte beneficii!

Motivele pentru care au fost, pe lângă copiii de naţionalitate valahă, un număr mic de elevi de naţionalitate sârbă care au optat pentru programul şcolar suplimentar în limba română, nu ar trebui căutate în teorii conspirative pe care le strecoară Čelojević, ci în raționamentul de bun simț al părinților lor. Peste tot în lume, este destul de logic ca în zona de frontieră să se cunoască limba statelor vecine.

Mai ales că obținerea cetățeniei române, înainte de modificarea Legii privind cetățenia în Parlamentul României, este pur și simplu imposibil. Dar, chiar şi în cazul că se schimbă Legea, aceasta ar subînţelege valahii din aceste zone și nu etnici sârbi, indiferent dacă vor frecventa programul şcolar suplimentar în limba română sau nu.

Următoarea din seria de neadevăruri pe care le expune Čelojević se referă la presupusa „împiedicare a exercitării drepturilor” apartenenţilor minorităţii naţionale valahe, făcând aluzie la refuzul Ministerului Educației al Republicii Serbia de a da permisiunea, ca un curs optional, să se înveţe „limba valahă cu elemente de cultură națională.”

Este adevărat că Ministerul Educației a respins această cerere pe motiv că „limba valahă nu este standardizată.”

Este de asemenea adevărat că Ministerul a condiţionat standardizarea acestei limbi prin faptul ca în spatele acestui proces să fie o instituţie mai serioasă.

Este de asemenea adevărat, că reprezentanții Ministerului au întrebat instituțiile relevante pe problema de limbă, mai precis Catedrele de filologie romanică, despre justificarea de a se standardiza în mod special limba valahă comparativ cu limba română.

Răspunsul primit de la experții în filologie romanică trimite la faptul că valahii din nord-estul Serbiei vorbesc dialectele limbii române din Banat şi Oltenia.

Deci, nu este vorba despre „împiedicarea exercitării drepturilor” apartenenţilor minorității naționale valahe, ci despre simplul fapt ca prin satisfacerea cerinţelor politice ale liderilor instruiţi ai partidelor politice din componenţa actuală a Consiliului Național Valah, știința în Serbia a fost, de fapt, pusă în serviciul politicii de zi cu zi și, în acest mod luată în batjocură. Deoarece, într-adevăr absolut fără nici o importanță pentru Serbia, nu este și nu ar trebui să fie aceea că la şedinţa Consiliului Național din data de 24 ianuarie s-a adoptat „scrierea valahă.”

Consiliul Național Valah nu are nici mandatul și nici competența de a se ocupa cu adoptarea scrierii (alfabetului) nici cu oricare alte acțiuni care intră în responsabilitatea lingviștilor, dialectologilor și în general – al experților!

Creatorii așa-numitei „scrieri valahe” sunt: ginecolog din Negotin, învăţător din satul Bukovče – Negotin și un profesor de fizică din Belgrad de origine din satul Duboka – Zvizd.

Dragă redacție, aţi încercat vreodată să vă imaginaţi cum ar fi ca de limba sârbă, în locul lingviștilor, academicilor de la SANU, să se ocupe doctorii ginecologi de la o maternitate din Belgrad sau profesorii inactivi de fizică și muzică?

Cum ar reacționa opinia publică sârbă atunci când România, sub presiunile din partea Uniunii Europene, minorităţii sârbe care trăieşte pe teritoriul său, în loc de a-i da posibilitatea de a urma un program în limba maternă – limba sârbă, ar standardiza o limbă specială – „limba voivodineană”?

De ce nu vi se pare necesar, deoarece deja dezbateţi această temă, ca să-i informaţi pe cititorii dvs. şi despre atitudinea, ca să spunem așa – „celeilalte părţi”?

Pentru ce Stojan Todorovic sau unul dintre jurnaliștii dvs. nu merge, de exemplu, la Institutul de Studii Balcanice SANU sau la Catedrele de Filologie romanică din Novi Sad pentru ca să transmită cititorilor opinia experților?

Sau scopul acestor texte este ca prin inventarea unor noi „puncte fierbinți” și noi „pericole” să se atragă atenția opiniei publice de la înrăutățirea condițiilor de trai din țară, creşterea șomajului, blocarea unităților de producție, lipsa investițiilor și statutul social precar al cetăţenilor. Ceea ce este expresiv în special în zona locuită de comunitatea valahă/română.

Bor

Preşedinte,

Dr.Predrag Balasevic