Republica Moldova se indreaptă spre anticipate

Republica Moldova nu îşi poate alege funcţiile-cheie de şef al statului, preşedinte al parlamentului şi prim-ministru. Prima şedinţă a noului legislativ al Republicii Moldova a avut loc la începutul săptămânii trecute. Şedinţa a durat doar 20 de minute şi nu a fost lipsită de incidente. Opoziţia a reconfirmat că nu va vota şi nu va înainta cadidaturi pentru funcţiile eligibile din Parlament, astfel încât comuniştii să nu poată alege preşedintele.

Vot sau anticipate

Pentru a-l putea alege pe şeful statului, care să provină din rândul partidului,  comuniştii trebuie să mai obţină un vot, aşa-numitul “vot de aur”, astfel încât să întrunească cele trei cincimi prevăzute de Constituţia Republicii Moldova. Spre deosebire de modelul democratic la care se supune România, în Republica Moldova preşedintele este ales de Parlament prin vot secret. Pentru a putea fi ales şef al statului, candidatul trebuie să îndeplinească anumite condiţii,  adică să fie cetăţean cu drept de vot “care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de zece ani şi cunoaşte limba de stat. Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur”. Parlamentul Republicii Moldova este compus din 101 deputaţi. După ultimele alegeri, comuniştii au obţinut 60 de mandate, număr insuficient pentru ca să poată fi siguri că şeful statului va fi un fost membru al PC. Mai mult, comuniştii trebuie să înainteze două candidaturi pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, deoarece începând cu anul 2000, Curtea Constituţională a decis obligativitatea candidaturii alternative. Cele 60 de mandate obţinute de comunişti le permit acestora alegerea liderului legislativului şi vicepreşedinţilor  parlamentului. În măsura în care legiuitorii nu reuşesc să obţină al 61-lea vot şi să aleagă viitorul şef de stat din două încercări, preşedintele în exerciţiu este obligat să dizolve Parlamentul şi anunţă alegeri parlamentare anticipate.

Votul de aur

Votul de aur de care au nevoie comuniştii poate fi primit numai din partea opoziţiei parlamentare. Aceasta este compusă din trei formaţiuni liberale, Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Alianţa “Moldova Nouă” (AMN). După prima şedinţă a Parlamentului nou ales, cele trei partide de opoziţie au rămas bine sudate şi au reconfirmat că nu vor vota şi nu vor înainta candidatura pentru funcţiile eligibile din Parlament. „Nu vom participa la alegerea preşedintelui Parlamentului, a vicepreşedinţilor, nu vom accepta nicio funcţie. Nu ne cumpărăm, nu ne vindem şi, consecvent, vom face tot posibilul ca tovarăşii să nu aibă al 61-lea mandat necesar pentru alegerea noului preşedinte, ca să putem avea alegeri anticipate”, a declarat liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, pentru hotnews.md.
De asemenea, toţi liderii opoziţiei, Mihai Ghimpu (PL), Vladimir Filat (PLDM) şi Serafim Urechean (AMN) au reamintit iminenţa alegerilor parlamentare anticipate şi că acestea sunt singura şansă viabilă pentru desfăşurarea unui exerciţiu electoral liber şi corect în Republica Moldova.
În urma şedinţei de la începutul săptămânii trecute, comuniştii au început să conştientizeze faptul că nu vor reuşi să evite alegerile anticipate, motiv pentru care nu au  propus  candidaţi la funcţiile de şef al statului, preşedinte al Parlamentului şi prim-ministru. Acest subiect nici nu a figurat  pe ordinea de zi a Parlamentului.

Opoziţia, în câştig

Declanşarea alegerilor anticipate va înclina balanţa în favoarea opoziţiei.
În primul rând, observatorii prezenţi la alegeri vor fi mai atenţi la posibile cazuri de fraudare a alegerilor cu ajutorul votului multiplu, ceea ce le-ar acorda un avans de cel puţin 10% în favoarea partidelor comuniste, conform hotnews.md. Un alt argument pro-opoziţie face referire la migrarea electoratului necomunist către cele trei partide de opoziţie. În cadrul alegerilor din 5 aprilie s-au pierdut cel puţin 6% din voturi, care s-au îndreptat către partide necomuniste mici, care nu au trecut pragul electoral.

Manipulare comunistă

Evenimentele petrecute în Republica Moldova după alegerile din 5 aprilie vor fi fructificate în campania alegerilor anticipate atât de comunişti, cât şi de către opoziţie. Puterea comunistă va continua să acuze opoziţia şi România de organizarea protestelor violente din 7 aprilie, prin intermediul Televiziunii Publice şi altor şase posturi private de televiziune, numeroase posturi de radio şi ziare. Deloc de ignorat este rolul primarilor, cu ajutorul cărora comuniştii deţin 60% din teritoriul ţării. De cealaltă parte, opoziţia va încerca să le arate moldovenilor cum puterea comunistă şi-a înscenat propria “lovitură de stat” prin proteste. În favoarea formaţiunilor din opoziţie, atitudinea fermă a UE- de condamnare a abuzurilor poliţieneşti- şi suspiciunile organismelor internaţionale legate de corectitudinea alegerilor din 5 aprilie au o greutate incomensurabilă pentru electoratul din Republica Moldova, care este pro-european în proporţie de 85%.

Următoarea întâlnire a legislativului moldovenesc va avea loc în această săptămână, când se va încerca formarea grupurilor parlamentare şi a comisiilor, dar şi alegerea preşedintelui parlamentului.

Silvia Boncuţiu