Până în prezent am analizat proiectele Ministerului Culturii, Educației, Sănătății și Transporturilor care vizează județul Cluj. În acest articol vor fi prezentate și restul fondurilor care vor ajunge în județ conform Legii Bugetului pe anul 2021. În acest mod vom avea o privire de ansamblu cu cele promise pe hârtie la începutul anului de către guvernarea actuală și cele realizate.
IPJ își bagă aer condiționat în pod cu bani europeni
De la Ministerul Afacerilor Interne, în acest an vor ajunge la Școala “Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca 444 mii lei credite bugetare și de angajament pentru proiectul Trident. Acțiunea intră în programul Erasmus+ și se referă la efectuarea de stagii de practică în alte școli similare din Uniunea Europeană. În proiect intră, pe lângă școala clujeană, Police University Rhineland-Palatinate din Germania și Miskolci Rendeszeti Szakgimnazium din Ungaria, aceștia își propun crearea unui cadru unitar de instruire practică prin dezvoltarea competențelor tutorilor. Cu alte cuvinte, nu polițiștii se vor duce la școlile respective ci cadrele didactice de la școala clujeană, win-win.
Din Fondul European de Dezvoltare Regională, adică bani de la Uniunea Europeană, se dorește implementarea unui proiect de 23.710 mii lei credite bugetare și 819 de angajament. Acesta se referă la reabilitarea, creșterea eficienței energetice, gestionarea eficientă la imobilele existente, modificări interioare, amenajări de spații de lucru în pod, amenajarea incintei și refacerea împrejurimilor sediului Inspectoratului Județean de Poliției.
Practic IPJ Cluj, va primi bani de la Uniunea Europeană să își renoveze sediul conform standardelor de calitate europene bineînțeles, ba chiar mai mult, unii lucrători ai Inspectoratului vor fi mutați în podul existent, este precizat cuvântul “existent” să nu cumva să fim cârcotași și să afirmăm că IPJ nu avea deja un pod. Ba mai mult decât atât pe site-ul Ministerului de Investiții și Proiecte Europene, da, de aici au fost să zicem folosiți necorespunzător cei mai mulți bani în ultimii ani, rezumatul proiectului menționat este “aducerea în parametrii de confort specificați în normele și normativele în vigoare a instalațiilor de încălzire, ventilație mecanică, climatizare și a instalațiilor de iluminat”. Cireașa pusă în vârful proiectului pentru a da bine la Bruxelles este “introducerea unor surse locale regenerabile de energie electrică și termică”. Proiectul a început în martie 2018 și ar trebui să fie gata în august anul acesta dar se estimează deja că anul viitor vor fi alocați 20.000 mii lei pentru aceeași cauză pesemne că termenul e “posibil” să nu poată fi respectat.
Duduie economia țării dragi contribuabili
De la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în județul Cluj vor ajunge 400,00 mii lei la Colegiul “Emil Negruțiu” din Turda în cadrul Transferurilor din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol. Evident că nu aceasta este singura investiție a fostei mândrii a economiei multilateral dezvoltate, anul acesta vor mai ajunge 1072 mii lei într-un proiect pentru “remiza mașini agricole și platforma betonată – Centrul pentru Testarea Soiurilor Dej”. Studiul de fezabilitate a fost aprobat în 2019 pentru o suprafața de 286 mp și trebuia să fie gata în 6 luni dar anul trecut nu au fost alocate fonduri.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, conform datelor de anul acesta, dorește construirea Sediului Administrativ al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj. Ideea este în felul următor, clădirea este construită, a primit avizul studiului de fezabilitate în 2010, trebuia să fie gata în 42 de luni pentru un total de 25991 mii lei. Ca să scurtez povestea, la sfârșitul anului trecut mai erau de alocat 18342 mii lei, cu mențiunea că această sumă a rămas să fie alocată de peste 5 ani. De ce este menționat proiectul în buget în toți acești ani dacă sediul este construit din alte fonduri? Sau când va fi virată întreaga sumă? Este posibil să nu aflăm niciodată.
Ministerul Finanțelor, dorește extinderea sediului din Cluj în urma studiului de fezabilitate aprobat în anul 2009 pentru un proiect în valoare de 13131 mii lei cu o durată de implementare de 24 de luni. De ani buni în buget figurează că mai sunt de alocat 573 mii lei, care se pare că nici în acest an nu vor fi virați.
Academia Română Filiala Cluj cercetează apa din pământ
De la Academia Română în acest an vor ajunge 635 mii lei credite de angajament proiectului Groundwaterisk. Scopurile cercetării sunt îmbunătățirea metodelor de monitorizare a apelor subterane pentru o mai bună calitate a vieții în comunitățile rurale care utilizează surse locale de apă și creșterea gradului de conștientizare a utilizatorilor de apă subterană cu privire la riscurile potențiale pentru sănătate și nevoia de a proteja ecosistemele vulnerabile ale apelor subterane.
Poriectul FRAGMED – Un puzzle transilvan: reconstituind cultura medievală din fragmente de codice, va primi anul acesta 241 mii lei. Promotorul acestei inițiative este filiala Cluj-Napoca a instituției în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Bjerkaker LearningLab din Norvegia. Valoarea totală este de 128,934,67 milioane de euro, bani nerambursabili de la Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (85%) și de la bugetul național (15%), cu o durată de implementare de 2 ani. Astfel, în cadrul proiectului, promotorul propune intervenția complexă asupra a 21 de fragmente de codice medievale, instruirea și dezvoltarea profesională a 6 persoane în domeniile implicate precum și prezentarea în cadrul unei expoziții a bunurilor culturale restaurate, conform cultura.ro.
Dacă tot suntem la dezvoltarea culturală a județului, pe ideea blana ursului din pădure, Institutul Cultural Român are trecut la categoria priorități strategice pe termen mediu, pe lângă alte 13 astfel de acțiuni, Festivalul de Teatru de la Cluj cu mențiunea că perioada de desfășurare fiind în curs de confirmare, să îți tot pui la priorități strategice “organizarea” de festivaluri în pandemie.
Nu cred că ar strică mai multă implicare civică
În urma acestor materiale putem să tragem câteva concluzii, cum ar fi să nu ne mai lăsăm duși de o serie de cuvinte mari și de texte pompoase realizate din birouri călduțe. Să acordăm o atenție suplimentară, fiecare dintre noi, sistemului legislativ din România, să cântărim mai bine variantele atunci când mergem la vot sau să ne interesam activ despre cum sunt folosiți banii publici. De realizări ipotetice și promisiuni nu ducem lipsă în ultimii 30 de ani dar în ceea ce privește faptele concrete suntem cu mult în urmă față de statele europene. La conducerea țării s-au perindat zeci de personaje dintre cele mai necalificate propulsate în funcții pe considerente știute de toată lumea, aparent mai puțin de justiție. Funcții inventate împărțite pe șervețele, conflicte de interese, trafic de influență, incompetență și alte infracțiuni au reprezentat normalitatea politicii din România în perioada recentă.
Toate aceste aspecte, evident se răsfrâng asupra cetățenilor în viața cotidiană și mai ales în timpul crizelor economice. Un caz concret îl reprezintă situația actuală unde lipsurile și proasta administrare a dus la blocarea sistemului medical, la incendii ale instalațiilor învechite, lipsa măștilor și a dotărilor din instituțiile sanitare precum și o altă sumedenie de nereguli care au afundat și mai mult un sector vital al României. Este posibil ca toate aceste decizii luate de către persoane incompetente să fi dus la moartea unor pacienți care poate într-un sistem decent s-ar fi salvat.
Citește și: Cum au ajuns românii să se plictisească de coronavirus și să nu mai respecte regulile
