Afaceriştii Bela Urasi, Valentin Nicola, Pop Baldi, Sorin Ghite şi Alexandru Meciu îşi redeschid anul acesta una din firmele din grupul Codec, după ce în urmă cu trei ani au suspendat activitatea societăţii care oricum a funcţionat timp de 16 ani neînregistrând profit.
Artizanii Codec
Secretul succesului firmei Codec este asigurat de relaţia dintre patronii acestei societăţi şi mediul politic, acţionarii companiei clujenii fiind apropiaţi ai PNL Cluj. SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme – Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL şi SC Codec Spat SRL- care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii. Acţionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogaţi clujeni care au avut acţiuni în cadrul Astral şi, momentan, principalul lor obiect de activitate se regăseşte în cadrul afacerilor imobiliare sau financiare.
Sorin Ghiţe este unul dintre aceşti acţionari. Până la vânzarea Astral Telecom, Ghiţe a fost preşedintele Consiliului de Administraţie. El a fost unul dintre membrii fondatori ai Băncii Transilvania unde a fost şi acţionar, având interese în cadrul grupului financiar IMO Finance.
Un alt aociat al societăţii Codec este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicaţii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi şi cu Valentin Nicola, de asemenea acţionari în cadrul SC Codec, într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul municipiului Cluj-Napoca. Acesta activează în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achiziţionând clădirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrată de către Target Investments.
La SC Codec SRL mai este acţionar şi Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Şi el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania şi în alte investiţii imobiliare în Cluj şi Bucureşti.
Bela Urasi era acţionar în cadrul ai multor firme de construcţii şi la Banca Transilvania, dar şi la IMO Finance. În sectorul imobiliar a dezvoltat proiecte împreună cu Valentin Nicola şi Nicolae Dan Pop Baldi.
Codec Internet, revine
Societatea Codec Internet a fost înfiinţată la sfârşitul anului 1994 şi suspendată temporar în mai 2015 când afaceriştii clujeni au înregistrat la Oficiul Naţional a Registrului Comerţului o cerere prin care au solicitat suspendarea firmei timp de trei ani, respectiv până în mai 2018.
”Admite cererea de înregistrare aşa cum a fost formulată şi dispune înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor cu privire la: suspendare activitate firmă de la 01.06.2015 pana la 01.06.2018”, se arată în şedinţa din 2015.
Codec Spat, altă firmă degeaba
În urma numeroaselor lovituri încasate de către Codec Spat, firma încă funcţionează, însă activitatea societăţii ne arată că este activă degeaba. Înfiinţată în 2004, firma stă pe butuci de ani de zile şi duce veacul fără angajaţi, fără profit, în schimb a acumulat datorii de peste 7 milioane lei. În prezent, Codesc Spat este condusă de Alexandru Eugeniu Meciu, Dan Nicolae Baldi Pop şi Mariana Petruţa.
În 2010, judecătorii clujeni au pus cruce afacerii radarelor fixe Codec, după ce Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a emis dispoziţia de oprire a radarelor fixe, o parte dintre primarii localităţilor unde erau instalate radarele celor de la SC Codec au apelat la instanţă pentru repunerea acestor “fabrici de bani” în funcţiune. Primarii au atacat hotărârea emisă de (ANRMAP, prin care protocoalele în baza cărora funcţionau radarele au fost declarate ilegale, însă judecătorii clujeni a dat câştig de cauză Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
IGPR a stopat afacerea Codec în 24 aprilie 2009, iar cu o zi înainte, ANRMAP hotărâse că protocoalele şi licitaţiile în urma cărora au fost instalate aceste radare fixe erau ilegale, astfel că radarele fixe din toată ţara trebuiau oprite. Pe de o parte, această afacere aducea bani consiliilor locale din localităţile pe raza cărora funcţionau aceste radare, dar grosul banilor ajungea în conturile acţionarilor din cadrul SC Codec şi SC Codec Spat.
Business cu dedicaţie
Afacerea Codec a fost pregătită încă din primăvara anului 2006. Potrivit unui comunicat de presă emis de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj în 4 martie 2006, “pe drumurile din judeţ se vor monta 100 de camere de minitorizare a traficului, investiţia totală a acestui proiect ajungând la 1 milion de euro”, arăta textul documentului. Numai după 6 luni de zile cei de Codec au câştigat de pe urma amenzilor circa 38 miliarde de lei. Protocolul între Consiliul Judeţean Cluj, SC Codec şi Serviciul de Poliţie Rutieră Cluj a fost semnat în ianuarie 2007, perioadă în care au fost convocaţi la CJ Cluj primarii din comunele în care au fost amplasate camerele video, pentru a li se prezenta proiectul. Având recomandările şefilor IPJ Cluj şi CJ Cluj, primarii comenelor vizate au acceptat cu ochii închişi semnarea unor contracte cu SC Codec, fără a se mai obosi să organizeze vreo licitaţie. În general, procentul pe care cei de la Codec îl reţineau din valoarea unei amenzi era de 60%, iar restul ajungea la bugetele locale ale localităţilor respective. Din sumele încasate, cei de la SC codec plăteau o serie de taxe de curierat pentru trimiterea amenzilor acasă la contravenienţi. Interesant este că, la începutul anului 2009, o parte din firmele care colaborau cu cei de la Codec au început să depună somaţii de plată către SC Codec şi SC Codec Spat pentru că cele două firme acumulaseră datorii că nu îşi plătiseră serviciile de curierat. Însă, ulterior, banii au fost viraţi în conturile firmelor, iar litigiile s-au stins.
Din 2007 până în aprilie 2009, radarele tip Codec au dat amenzi de peste trei milioane de euro vitezomanilor care au trecut prin judeţul Cluj, iar, în aceeaşi perioadă de timp, de pe urma celor cinci comune clujene, acţionarii Codec au câştigat peste 2,1 milioane de euro. De cealaltă parte, şoferii amendaţi au contestat sau, pur şi simplu, nu au plătit amenzile primite. Pe lângă şoferii care contestă amenzile, există mulţi alţii care nici măcar nu se mai obosesc să le plătească. Alţii, când primeau acasă procesul-verbal pentru depăşirea vitezei preferau să declare că la volanul maşinii s-ar fi aflat o persoană care se află în străinătate sau cineva care a decedat de curând. O altă problemă a acestor radare era aceea că ele nu se puteau autoregla, astfel că nu îndeplineau normele legale de metrologie românească, acesta fiind şi unul dintre principalele motive pentru care şoferii aveau câştig de cauză atunci când contestau amenzile primite.
