Reținerile salariale în cadrul executărilor silite, ar putea fi făcute doar de către angajatori. Proiectul, contestat la CCR

Reținerile din salariile persoanelor fizice, în baza executărilor silite, ar putea fi făcute direct de către angajatori, astfel că poprirea conturilor va fi posibilă mai rar, potrivit unui proiect de act normativ trimis, pentru promulgare, președintelui României, dar care a fost contestat de Guvern la Curtea Constituțională a României (CCR). Inițiatorii documentului vor, în acest fel, să se evite situațiile în care atât angajatorul, cât și banca fac rețineri salariale, depășindu-se limitele stabilite de lege.

Guvernul sesizează CCR asupra legii

Prevederile fac parte dintr-o propunere legislativă privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii. Aceasta a fost respinsă de Senat în 2014, însă luna trecută a fost adoptată de Camera Deputaților. Totuși, documentul a fost contestat de Executiv la CCR, astfel că nu poate fi promulgat de Klaus Iohannis înaintea confirmării constituționalității sale.

În principal, în contestația depusă de Guvern este explicat că actualul cadru legal referitor la executări silite este complet, iar noile prevederi adoptate de Parlament ar putea aduce probleme în practică. Dacă CCR va admite contestația, proiectul de lege se va întoarce în Parlament, pentru reluarea întregului proces de dezbatere și adoptare. Dacă sesizarea va fi respinsă, actul va putea fi promulgat.

Potrivit propunerii legislative, veniturile salariaților vor putea fi supuse executării silite doar prin rețineri directe efectuate de angajatori, fără a se ajunge din start la poprirea conturilor bancare:

”Veniturile unei persoane fizice obținute în baza unor contracte privind raporturi de muncă pot fi executate silit numai în baza unor sentințe judecătorești învestite cu formulă executorie, prin birourile executorilor judecătorești, în condițiile legii”.

Totodată, executorii judecătorești vor trebui să se asigure în permanență că același titlu nu este pus în executare și de către angajator, și de către banca la care datornicul își are contul, excepție urmând să facă doar veniturile ce nu reprezintă drepturi salariale. Așadar, odată ce angajatorul efectuează reținerile salariale, veniturile care ajung în contul salariatului nu vor mai putea fi executate silit, indiferent de motiv.

”Veniturile debitorilor, virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reținerilor din acestea în baza unui titlu executoriu, potrivit legii, nu mai pot face obiectul nici unei alte rețineri ulterioare, sub nici un motiv”, este subliniat în propunerea de act normativ ce urmează să ajungă, pentru analiză, la CCR.

Reținerile salariale făcute direct de către angajatori vor trebui să fie virate fie titularului titlului executoriu, fie într-un cont bancar indicat de executorul judecătoresc. Potrivit documentul amintit, virarea sumelor va fi făcută cel târziu a doua zi după operarea reținerilor.

Poprirea conturilor, posibilă doar dacă se obțin și alte venituri

În cazul în care datornicul obține și alte venituri, în afară de cele de natură salarială, executorii judecătorești vor avea, totuși, și varianta extinderii executării silite asupra conturilor bancare. Practic, executorii vor fi obligați să verifice dacă veniturile suplimentare nu sunt de natură salarială și dacă n-au mai făcut obiectul unor rețineri anterioare.

”Executorii sunt obligați să se asigure, atunci când extind executarea silită la conturile bancare ale persoanelor fizice debitoare, că sumele pentru care se solicită executarea nu sunt dintre cele [obținute din contracte privind raporturi de muncă], iar acestea nu au mai făcut obiectul unor alte executări silite anterioare”, prevede proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților.

În expunerea de motive ce însoțește propunerea legislativă este explicat că, în momentul de față, există posibilitatea ca aceeași poprire să fie aplicată, în mod eronat, și de către angajator, și de către banca la care-și are contul datornicul. Într-o asemenea situație, se poate ajunge la reținerea întregului salariu, ceea ce este în contradicție cu prevederile legale actuale.

”În prezent, birourile executorilor judecătorești transmit formalitățile de executare silită, pentru veniturile obținute de către persoanele fizice din contract privind raporturi de muncă, atât persoanei juridice care are raporturi contractuale de muncă cu debitorul, cât și unităților bancare la care debitorul persoană fizică își are deschis contul bancar în care se încasează veniturile obținute din raportul contractual de muncă, făcând posibilă, în acest fel, poprirea totală a veniturilor persoanelor fizice care au raporturi de muncă cu persoane juridice (…)”, scrie în documentul citat.

Astfel, prin reglementarea clară a modului de punere în executare a titlurilor executorii, aceste situații vor fi evitate pe viitor. Prin urmare, se va ajunge mai rar la poprirea conturilor bancare ale salariaților.

Câți bani pot fi opriți lunar din salariul unui datornic

Referitor la limitele ce trebuie respectate în cazul executării silite a salariilor și a altor venituri periodice, a pensiilor și a altor sume periodice pentru asigurarea mijloacelor de existență ale datornicului, acestea sunt stabilite, în prezent, în Codul de procedură civilă. Concret, actul normativ dispune că urmărirea se poate face pentru cel mult jumătate din venitul lunar net, dacă este vorba de „sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii”. Dacă este vorba de orice alte datorii, limita este o treime din venitul lunar net.

”Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum”, este punctat în Codul de procedură civilă.

În același timp, în Codul muncii scrie că reținerile din salariu nu pot depăși, în total, jumătate din salariul lunar net al datornicului. Iar în cazul în care există mai mulți creditori care au bani de recuperat de la același salariat, trebuie respectată următoarea ordine pentru rețineri: obligațiile de întreținere; contribuțiile și impozitele datorate către stat; daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite; acoperirea altor datorii.

Compensațiile pentru desfacerea contractului individual de muncă, ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă și sumele cuvenite șomerilor pot fi executate silit, însă doar pentru datorii reprezentate de obligații de întreținere și despăgubiri pentru daunele cauzate prin moarte/vătămări corporale, mai prevede Codul de procedură civilă. În aceste situații, urmărirea este posibilă doar în limita a jumătate din cuantumul sumelor amintite.