Înainte de anii 1990, în imobilul din centrul Dejului îşi desfăşurau activitatea mai multe magazine care funcţionau în cadrul a două Întreprinderi Comerciale de Stat (ICS) – Mărfuri Industriale şi Mărfuri Alimentare. În urma privatizării, ICS Mărfuri Industriale s-a transformat SC Metex SA, iar, în acelaşi mod, ICS Mărfuri Alimentare a devenit SC Alpa SA. Astfel, aceste firme au beneficiat de toate spaţiile comerciale în care funcţionaseră, inclusiv cele aflate în imobilul cerut de foştii proprietari. Înaintea regimului comunist, imobilul de pe strada 1 Mai nr.1 a avut şase proprietari: fraţii Liviu şi Iuliu Micşa, Victor Munteanu, Alexa Mihuţiu, Valeriu Pop şi Ioan Cureu, iar comuniştii le-au rechiziţionat averea fără a îi despăgubi cu nimic.
Pentru o perioadă, director la SC Metex a fost Corina Boca, cumnata fostului ministru de interne Ioan Rus. La SC Alpa, SA acţionar majoritar (peste 95% din pachetul de acţiuni) este SC Sompan SA, firmă condusă de pesedistul Emil Săvan, unul dintre principalii finanţatori de campanie ai actualului primar al municipiului Dej, Morar Costan, membru PSD.
La apariţia legilor restauratorii ale proprietăţii, proprietarii de dinaintea regimului au făcut cereri de retrocedare şi au deschis procese pentru recuperarea cotelor din imobil. În primă fază, judecătorii le-au dat oamenilor câştig de cauză, dar aceste decizii au fost contestate de societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea în acele spaţii (S.C. Alpa S.A., S.C. Metex S.A., S.C. Onix-Bijuteria SRL, S.C. Carpatex SRL, S.C. Termia S.A. şi S.C. Aquasom S.A). În 1998, SC. Alpa şi SC. Metex se întăbulează în cartea funciară, chiar dacă spaţiile făceau obiectul unor procese. Pentru a îngreuna procesul de retrocedare, S.C. Metex vinde două magazine către S.C. Carpatex SRL şi S.C. Onix Bijuteria SRL, firme deţinute de două vînzătoare, angajate chiar de S.C. Metex.
Fief PSD
Între timp, Adrian Itu, PSD-ist dejean şi, la vremea respectivă, directorul Combinatului de hârtie şi celuloză Somes SA, a cumpărat de la unul dintre moştenitori un spaţiu unde funcţionează o filială a băncii Raiffeisen. Unul dintre fraţii lui Adrian este Cornel Itu, deputat PSD Dej, iar celălalt este Mircea Itu, şeful Direcţiei de Ape Somes-Tisa, o instituţie “mamut” care gestionează bazinele hidrografice ale cinci judeţe din Transilvania.
Emil Săvan, acţionarul şi administratorul SC Sompan, firma care beneficiază de spaţiile din această clădire, este unul dintre finanţatorii de campanie a primarului Costan Morar. Conform unei plângeri penale, reprezentanţii SC Sompan au mers până la a cere anularea dreptului de proprietate câştigat de Jochen Micşa.
“S.C. Sompan S.A. a solicitat să se constate inexistenţa dreptului de moştenitor al pârâtului Micşa Jochen după defunctul Micşa Iuliu, decedat la data de 14.04.1965, constatarea nulităţii absolute a certificatului de calitate de moştenitor eliberat în anul 2001, precum şi rectificarea inscrierilor din C. F. nr. 15209 colectivă Dej şi C.F. nr.15210 individuală Dej, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului Micşa Jochen, cu privire la cota de 6/24 parte din imobil, care a fost preluată de Statul Român de la defunctul Micşa Iuliu, decedat în anul 1965”, arată un act oficial.
De numele fraţilor Itu se leagă şi problemele cu care combinatul de celuloză şi hârtie SC Someş Dej s-a confruntat până acum. Cornel Itu, liderul PSD Dej, stă bine la capitolul relaţii comerciale cu combinatul, fiind acţionar, împreună cu fostul primar al Dejului, Ioan Ungur, la societatea Mecsom, cu sediul în Dej. Mecsom are contracte cu Somes Dej de mai mulţi ani, de la contracte pentru întreţinerea utilajelor, la cele ce vizează cumpărarea de fier vechi. Fratele actualului şef DAST, deputatul Cornel Itu, a strâns, până acum, o avere oficială destul de consistentă. El are jumătate dintr-un teren intravilan de 934 de metri pătraţi şi o casă de 300 de metri pătraţi, proprietăţi situate în municipiul Dej. Itu este acţionar la patru societăţi din Dej, Parc-Rex, Agro 33, Itcomar şi Mecsom, deţinând şi calitatea de administrator al ultimei. Nu are maşină, în schimb are un cont de 79.067 de lei la BCR şi o datorie de 42.500 de franci elveţieni la OTP Bank, scadentă în 2017. Anul trecut, Itu a realizat venituri de 51.638 de lei de la Mecsom Dej şi de 7.394 de lei în calitate de consilier judeţean, plus dividente de 19.890 de lei. Soţia sa este auditor la Curtea de Conturi Cluj şi a câştigat în anul precedent peste 78.000 de lei. Din 1994, Mircea Itu a lucrat la SC Tiger Someş, companie deţinută de Vuza, iar fraţii lui, Adrian şi Cornel, au fost directori la SC Someş SA, o altă companie pe care Vuza a reuşit să pună mâna. De asemenea, este extrem de interesant modul în care Mircea Itu a ajuns să ocupe postul de conducere al Direcţiei Apelor Somes-Tisa, întrucât el a obţinut, iniţial, un punctaj insuficient. În perioada 25-27 mai 2009, Itu a concurat pentru postul de director coordonator la DAST, dar a obţinut doar 66 de puncte, spre deosebire de contracandidatul său de la acea dată, Gheorghe Pisculidis, care a obţinut 88 de puncte. Dar, spre deosebire de Pisculidis, Itu avea susţinere politică de 100%.
Cum se ajută magistraţii cu politicienii
Conform unor informaţii, întreaga tărăganare a acestui proces a fost făcută şi prin concursul magistraţilor. Spre exemplu, judecătoarea Mânzat Camelia Iasminia, care a dat sentinţă nefavorabilă moştenitorilor şi care a fost desfiinţată de magistraţii Tribunalului Cluj a intervenit timp de 10 ani în cadrul acestui proces de retrocedare. Şapte dintre procesele privind recuperarea prejudiciului au fost repartizate să fie judecate de Mânzat, care însă nu s-a abţinut. De remarcat este că soţul judecătoarei, fostul viceprimar Marius Mânzat este preşedintele PNL Dej, care are sediul în imobilul în discuţie şi datorii la plata chiriei.
Pentru a atrage atenţia asupra neregulilor privitoare la retrocedarea acestui imobil, moştenitorii vechilor proprietari au înaintat un memoriu şi la Prefectura Cluj.
“Registrator şef de la Oficiul de Cadastru Dej, Cătălişan Daniela refuză sistematic să pună în aplicare o sentinţă judecătorească irevocabilă, 1294/2004, investită cu formulă executorie, relativă la o retrocedare. La data de 30 august 2006, Judecătoria Dej ne dă câştig de cauză prin Sentinţa 780/2006 în proces cu OCPI Dej . La insistenţele funcţionarei din Dej, Oficiul Cluj declară apel, semnat de directoarea şi juristul instituţiei anexa. Apelul se “baza” pe două minciuni. Acesta este respins prin Decizia 824/A/2006 a Tribunalului Cluj. Între timp, toţi moştenitorii legali ai marelui imobil din Dej primesc Dispoziţii de restituire din partea Primăriei Dej. Aceeaşi Cătălişan Daniela refuză din nou înscrierea în CF”, arată memoriul.
În 2006, după nouă ani de procese, o parte dintre moştenitori primec o sentinţă favorabilă cu titlu definitiv. În baza acestei sentinţe, Primăria Dej eliberează decizii de restituire pe numele proprietarilor. Deşi sentinţa era irevocabilă, SC. Alpa, SC. Onix şi SC. Carpatex depun contestaţii în anulare, iar judecarea contestaţiilor durează opt luni. În final, contestaţiile sunt respinse de Curtea de Apel Cluj. Cu toate acestea, cei care au câştigat, adică moştenitorii foştilor proprietari, nu se pot folosi de imobil.
Ştefan Trandafir
