Revolta avocaților împotriva CSM

Consiliul Superior al Magistraturii, condus de judecătoarea Margareta Nicoleta Țînț, a reușit să revolte avocații din țară, după  a interpretat legea după bunul plac, ”flagrant nelegal”, așa cum spun specialiștii. Practic, CSM a decis să mențină delegarea avocatului din oficiu în paralel cu avocatul ales. Vedeți mai jos și poziția Baroului Cluj.

În ciuda faptului că se încalcă evident Codul de procedură penală, CSM s-a apucat să interpreteze legea după bunul plac, încuviințând practicile instanțelor care mențin delegațiile avocaților din oficiu chiar și după prezentarea apărătorilor aleși.

Interpretarea a fost dată într-o comisie CSM coordonată de judecătoarea Mariana Ghena, la care a pus umărul și alți membri CSM. Interpretarea a strâns doar două opinii contrare, ale judecătoarelor Gabriela Baltag și Evelina Oprina. 

Baroul Cluj:

După decizia CSM, Consiliul Baroului Cluj a transmis un punct de vedere, acuzând Consiliul Superior al Magistraturii și de lipsă de respect față de avocați, în contextul în care CSM a considerat că nu se impune discutarea acestor aspecte cu conducerea UNBR.

”1. Dezavuează ferm maniera în care Consiliul Superior al Magistraturii validează o practică a instanţelor care nu are fundament legal în dispoziţiile Codului de Procedură Penală – art. 91 alin. (4), care prevede cu titlu imperativ: „delegația apărătorului din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales”.

2. Invederează că, în ipoteza în care un text de lege nu acoperă situaţii întâlnite în practica instanţelor, soluția legală este aceea ca pe baza unei colaborări inter-instituţionale să se facă propuneri de modificare a legislației astfel încât aceasta să acopere situaţiile ce pot apărea în practică şi nu validarea unei practici contrare legii.

3. Consideră că aprecierile Consiliului Superior al Magistraturii în sensul în care nu se impune discutarea cu conducerea UNBR a unor aspecte ce țin de reglementarea exercitării dreptului la apărare echivalează cu nesocotirea statutului legal al avocaților, de parteneri indispensabili ai actului de justiție, astfel cum acesta este reglementat de lege și denotă lipsă de respect pentru întregul corp profesional al avocaților”, a transmis Baroul Cluj.

Baroul Bistrița-Năsăud: Modificarea acestui text de lege este atributul exclusiv al legiuitorului și nu al CSM

Și Baroul Bistrița-Năsăud a fost tranșat după decizia CSM și spune că ”modificarea acestui text de lege este atributul exclusiv al legiuitorului și nu al CSM sau al altor instituții”. Precizările Baroului Bistrița-Năsăud:

”– art 91 alin 4 Cod procedură penală prevede că ,,delegația apărătorului din oficiu încetează la prezentarea avocatului ales”, iar modificarea acestui text de lege este atributul exclusiv al legiuitorului și nu al CSM sau al altor instituții.

– alegerea avocatului este atributul exclusiv al clientului, aspect garantat de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului care în art 6 paragraful nr. 3 litera c) arată: ,,Orice acuzat are, mai ales dreptul: ….c) să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el și dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător să fie asistat de un avocat din oficiu, atunci când interesele jusției o cer”. Încălcarea sau ignorarea acestui text al CEDO reprezintă o gravă incalcare a drepturilor fundamentale garantate de CEDO și expune Statul Român la potențiale litigii în fața CEDO.

– de asemenea art 38 alin 1 din L 51/1995 prevede că: ,,În exercitarea profesiei, avocații sunt parteneri indispensabili ai justiției, ocrotiti de lege, fără a putea fi asimilați functionarilor publici”.

– Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului arată că ”Statutul special al avocaților îi face să ocupe o poziție centrală în admistrarea actului de justiție ca intermediari între justițiabili și instanțele de judecată” (cauza Morice c. Franței), astfel căneconsultarea organelor reprezentantive ale avocaților în adoptarea unor dispoziții care îi vizează pe aceștia reprezintă o încalcare a statutului avocatului și a rolulului acestuia în justiție și în societate, în ansamblul său.

În consecintă, dezavuăm poziția majoritar adoptată prin minuta sus citată de către Consiliul Superior al Magistraturii și apreciem că, în lumina celor arătate anterior, este necesar un dialog interinstituțional real, astfel încât dispozitiile legale și statutul și rolul avocatului într-o societate democratică și într-un stat de drept să fie respectate, atât cu raportare la avocat cât și cu raportare la publicul larg și respectiv la interesele generale ale justiției”.

UNBR: O altfel de abordare a acestor dispoziții este susceptibilă să valideze o practică neconformă cu legea

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) și-a menținut poziția clară și constantă față de aplicarea legii respective care prevede că ”Delegația apărătorului din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales”.

”UNBR a luat act cu îngrijorare de Minuta Consiliului Superior al Magistraturii din data de 3 noiembrie 2020, care validează o interpretare vizibil eronată a dispozițiilor art. 91, alin. (4) Cod Procedură Penală, potrivit cărora „se impune menținerea delegației apărătorului din oficiu pentru a asigura asistența juridică efectivă pe parcursul procesului penal în situații excepționale constatate de completul de judecată”.

Considerăm că art. 91 alin. (4) din Codul de Procedură Penală îndeplinește toate criteriile unei norme juridice clare și complete și nu lasă loc nici unei interpretări.

O altfel de abordare a acestor dispoziții este susceptibilă să valideze o practică neconformă cu legea și mai ales să încalce dreptul fundamental la apărare și la libera alegere a avocatului. Alegerea avocatului este dreptul exclusiv al clientului și nu există niciun temei legal pentru a impune un alt avocat clientului sau pentru a considera că instanța poate face acest lucru în virtutea rolului său activ.

Din momentul alegerii avocatului de către inculpat, orice altă apărare exterioară voinței acestuia este una formală. Or, numirea formală a unui avocat „de rezervă” este incompatibilă cu principiul liberei alegeri a avocatului și nu satisface exigențele referitoare la asistența juridică obligatorie, dacă această asistență nu este una efectivă.

Totodată, ne exprimăm îngrijorarea față de maniera în care CSM afirmă că profesia de avocat nu trebuie consultată în privința interpretării unor dispoziții cu privire la dreptul la apărare, motivând că aplicarea legii în procesul penal și măsurile dispuse în cadrul acestuia sunt atributul exclusiv al instanțelor de judecată. Faptul că judecătorul este suveran în interpretarea și aplicarea legii în cauze concrete nu trebuie să excludă dialogul interprofesional pe teme de interpretare și aplicare a legii atunci când acesta ar putea să conducă la o mai bună administrare a justiției.

Reamintim CSM dispozițiile art. 38 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat: În exercitarea profesiei, avocații sunt parteneri indispensabili ai justiției, ocrotiți de lege. Amintim, de asemenea, că potrivit dispozițiilor art. 70 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată, barourile asigură asistența judiciară.

Interesele justiției reclamă cooperare în orice chestiune fundamentală privitoare la apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Dialogul cu UNBR și cu barourile este singura atitudine profesională care va aduce partenerii justiției la dezideratul de respect reciproc, pe care ni-l dorim cu toții.

Uniunea Națională a Barourilor din România rămâne deschisă dialogului instituțional și își exprimă speranța continuării cooperării pentru clarificarea aspectelor semnalate mai sus, așa cum prevede Protocolul privind colaborarea între Consiliul Superior al Magistraturii și Uniunea Națională a Barourilor din România, încheiat la 19 mai 2011”, a transmis UNBR.

Baroul București: ”Fără avocați nu poate exista justiție”

Miercuri, 11 septembrie a reacționat și Consiliul Baroului București care spune că CSM a dat o interpretare ”flagrant nelegală”.

”Consiliul Baroului Bucureşti reiterează, încă o dată, şi pe această cale, poziţia fermă pe care a avut-o întotdeauna cu privire la respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, problema apărătorilor din oficiu fiind o problematică dezbătută în repetate rânduri, la nivelul tuturor instanţelor.

Interpretarea dată de Consiliul Superior al Magistraturii articolului 91 alin (4) este una care contravine dreptului fundamental al justiţiabilului de a-şi alege liber avocatul şi consolidează o practică nepermisa de lege, prin impunerea unui apărător, cel din oficiu, împotriva voinţei şi alegerii libere a justiţiabilului.

Baroul Bucureşti menţionează, totodată, faptul că nu a fost informat de instanțele din Bucureşti despre incidente cu avocații aleși care să fi determinat necesitatea menținerii delegaţiilor din oficiu. De asemenea, Baroul Bucureşti a dispus o verificare a situațiilor în care instanțele din București mențin delegațiile avocatului desemnat pentru asistență judiciară din oficiu, urmând să facă publice aceste informații și să ia măsurile necesare, potrivit legii.

Cel mai îngrijorător aspect însă, este modul prin care Consiliul Superior al Magistraturii afirma că nu este necesară o consultare cu Uniunea Naţională a Barourilor din România sau cu Barourile cu privire la interpretarea unor dispoziţii referitoare la dreptul la apărare, motivând că “modalitatea de aplicare a legii în procesul penal şi măsurile dispuse în cadrul acesteia sunt atributul exclusiv al instanţelor de judecată.”

Baroul Bucureşti, în apărarea profesiei, atrage public atenţia asupra faptului că avocaţii reprezintă nu numai parteneri ai justiției, ci sunt  indispensabili acesteia, întrucât fără avocați nu poate exista justiție. (…)

Baroul Bucureşti este în continuare deschis dialogului instituţional firesc, pe baze legale, cu Consiliul Superior al Magistraturii şi solicită deîndată înlăturarea interpretării dată de Consiliul Superior al Magistraturii articolului 91 alin. 4 din Codul de Procedura Penală şi punerea acesteia în acord cu dispoziţiile legale imperative.

Baroul Bucureşti susţine toate demersurile efectuate de către Uniunea Naţională a Barourilor din România pentru legala exercitare a dreptului la apărare şi îşi manifestă disponibilitatea pentru un dialog cu bună credinţă cu instituţiile publice cu competenţe în materie, în vederea înfăptuirii justiţiei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

Componența comisiei care a declanșat furia avocaților:

• Mariana Ghena (coordonator);
• Margareta Nicoleta Țînț;
• Lia Savonea;
• Andrea Chiș;
• Evelina Oprina;
• Gabriela Baltag;
• Bogdan Mateescu;
• Mihai Bălan.