Pentru ca istoria sa nu se mai repete, Gazeta îsi propune un demers jurnalistic cu rol de preventie în domeniul fraudelor si al privatizarilor frauduloase. Începând cu acest numar, vom prezenta fiecare afacere care a facut câte o gaura semnificativa în bugetul de stat. Bancorex, Dacia Felix, FNI, Banca Internationala a Religiilor, Caritas, toate acestea poarta câte o “stampila” a unui grup de afaceristi care au avut sprijin politic. Cine a fost în spatele acestor afaceri si cu ce se mai ocupa aceste persoane?

În cazul Bancorex, imensa datorie a fost preluata de stat iar Razvan Temesan&Company nu au avut de suferit absolut nimic de pe urma faptului ca au falimentat o banca. Mai mult, Temesan a primit si compesatii în euro pentru ca a fost dat în judecata. Cititi si nu uitati.

Gazeta de Cluj îsi propune sa prezinte în fiecare numar “scheletii” economiei românesti de pe care ar trebui scuturat “praful” pentru a nu se mai reîncarna ca pâna acum. În fiecare editie vom prezenta ce s-a întâmplat cu marile afaceri de privatizare frauduloasa, ce roluri mai joaca “actorii” care si-au suflecat mânecile pentru a baga mîna în bugetul de stat. Majoritatea acestor personaje, chiar daca ar putea fi acuzati lesne de subminarea economiei nationale, momentan fac parte din Top 300 Cei mai bogati români, detin functii politice în aparatele administrative centrale sau locale, nu mai sunt urmariti penal, unii dintre ei devenind chiar analisti economici în urma “tunurilor” trase.

Dupa 1990, cei care s-au jucat de-a politica si economia nationala, au privatizat dupa bunul plac, au scos la mezat capacitati de productie rentabile, unele dintre ele de importanta strategica, asa cum sunt industria cimentului, industria metalurgica feroasa si neferoasa, industria chimica si petrochimica, industria energetica si sistemul financiar bancar.

Spre exemplu, Bancorexul a fost falimentata abia dupa ce a acordat o serie de împrumuturi preferentiale, prejudiciul fiind platit si acum din bugetul national de stat, adica din banii celor care îsi platesc contributiile.

Absolut nici o persoana din cele implicate în falimentarea bancii nu a fost trasa la raspundere, nu a facut puscarie sau obligata la plata unei parti din prejudiciu. Razvan Temesan, unul dintre cei implicati în afacere a fost exonerat, mai mult, Statul român fiind obligat de judecatorii CEDO sa-i plateasca 1.600 de euro drept despagubiri morale, asta dupa ce în procesele din tara, acelasi stat i-a platit acestuia mai multe sute de mii de euro. Celelalte persoane implicate în faliment, chiar daca initial au fost condamnate penal, în urma nenumaratelor recursuri au reusit sa prelungeasca atât de mult actul de justitie încât faptele s-au prescris. Cu alte cuvinte au scapat si ei basma curata.

Cine a luat banii

La finele anului 1998, Bancorex înregistra pierderi de 1.680 miliarde lei. Ca sa evite colapsul, în ianuarie 1999, printr-o ordonanta de urgenta guvernul a “iertat” Bancorex de datorii de 4.182 miliarde lei (echivalentul a circa 400 milioane dolari), paguba rezultata din acordarea de credite neperformante unor agenti economici, 60% dintre ei privati, aflati în stare de insolvabilitate. Cu toate “stergerile” de datorii, Bancorex nu s-a redresat, iar Banca Mondiala a cerut declararea starii de faliment, estimând pagube de peste 2 miliarde dolari. Înainte cu trei zile de data limita prevazuta în acordul cu Banca Mondiala (30 iunie 1999), AVAB a preluat toate creditele neperformante ale Bancorex (1.022 de dosare fata de cele luate anterior).

Printre marile firme private si patronii care au beneficiat de credite neperformante de la Bancorex se numara S.AN.CA (Alexandru Raducan-Catalin Botezatu), GC&P (fratii Paunescu), Prima TV (Cristian Burci-Costel Bobic), “Hermes-Dallas” (Ilie Alexandru, 219 miliarde), Agroholding (Trita Fanita) si “Freedom Star (Costel Bobic), WTC, SIF Moldova, “Amerom Television” (323 miliarde lei), “Elvila” (Viorel Catarama, 257 miliarde ), “General Transport” (68 miliarde), “Tigris” (Vasile Vacaru, 61 miliarde), “Siva“ (23,3 miliarde), compania de aviatie “Jaro International“ (20,8 miliarde), “Ora-Exim“ (21,9 miliarde), “Astral“ SA (11 miliarde), “Cibela Group“ (13,3 miliarde), “Romtur“ – 15,4 miliarde lei. Tot la capitolul beneficiari, de data aceasta de împrumuturi cu dobânda foarte mica, preferentiala, se numara sute de “grei” din Politie, Parchet, Justitie, Servicii Secrete a caror nume sunt tinute la secret.

Ce-am avut si ce-am pierdut!

La schimbarea din functie, Razvan Temesan lasa Bancorexului un volum de afaceri de 14.195 miliarde de lei, cu o pondere a creditelor restante de 7,9 miliard. Cu toate acestea, la începutul lui iunie 2008, magistratii de la Strassbourg l-au absolvit de orice vina pe Razvan Temesan care a sustinut într-un proces intentat statului român ca a fost arestat pe nedrept si târât într-un proces interminabil.

Ceilalti “papusari” ai Bancorexului, printre care Viorel Hrebenciuc, si alte nume importante au fost vehiculate inutil de media pe parcursul cercetarii penale. Printre cei implicati în falimentarea Bancorex se numara Vlad Soare, care ulterior a preluat presedintia Grupului Financiar “Gelsor”, iar fostul administrator special al Bancorex, Nicolae Danila, a fost ales vicepresedinte si, ulterior, presedinte al BCR. George Constantin Paunescu, acuzat de subminarea economiei nationale cu cel putin 10 milioane dolari, a fost achitat în cele mai multe dintre dosare.

Ana Capetti, Grigore Maimut si Mirela Fako, fosti sefi ai Bancorex au fost trimisi în judecata pe motiv ca ar fi facilitat unui om de afaceri din Bucuresti obtinerea de credite în baza unor documente false. Initial, cei trei au fost judecati de Tribunalul Bucuresti, care i-a achitat. În urma apelului procurorilor, dosarul a ajuns la Curtea de Apel. Capetti a fost condamnata la sapte ani de închisoare, iar adjunctii sai la câte cinci ani. Inculpatii au facut recurs la Înalta Curte de Casatie si Justitie, care nu a mai ajuns sa dea verdictul întrucât faptele s-au prescris. Adica a trecut prea mult timp de la comiterea faptei.

Stefan Trandafir

Bancorex a dat faliment în 1999 si a fost preluata de BCR. Banca Mondiala aprecia atunci ca paguba depaseste 2 miliarde de euro si este nevoie de alocarea 6 % din PIB pentru acoperirea acesteia. Întreg sistemul bancar a fost în pericol de colaps. Datoriile au fost garantate de stat si preluate de AVAS, urmând a fi platite neconditionat si recuperate. Nu s-a facut nimic, nici pentru recuperarea pagubelor, nici pentru pedepsirea exemplara a vinovatilor de dezastru. Ulterior, BCR a fost cumparata de Erste Bank Austria, însa datoria Bancorex (circa 1,8 miliarde de euro) va fi platita din bugetul de stat pâna în 2013.

În martie 2006 în instante deja se revendicasera raspunderi contractuale care, însumate, depaseau 180 milioane de euro. Guvernul Tariceanu a decis ca plafoanele stabilite în 1999 sa fie majorate la 748.144 lei, 31.900.906 euro si 7.129.218 USD, sume ce reprezinta toate raspunderile – inclusiv daunele directe si indirecte – rezultate din sau în legatura cu litigiile declansate din activitatile Bancorex.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here