În judeţul Cluj există 472 de instituţii de învăţământ, iar mai mult de jumătate dintre acestea nu au instalată fibră optică. La nivel judeţean, doar 235 de unităţi beneficiază de fibră optică, în timp ce în municipul Cluj-Napoca există 83 de unităti de învăţământ preuniversitar unde a fost instalată fibră optică, după cum se arată într-un răspuns al Ispectoratului Judeţean Cluj. Proiectul RO-NET care a apărut ca răspuns la nevoia de integrare a zonelor rurale la internet de mare viteză, ar fi trebuit să asigure dotarea şcolilor din zonele rurale cu fibră optică, însă pare că multe dintre acestea au fost omise pe parcrusul implementării proiectului.
RO-NET, implementare anevoiasă cu o întârziere de 4 ani
Proiectul RO-Net a fost demarat 2013 de Dan Nica, pe atunci ministru al Comunicatiilor, cu finalizarea studiului de fezabilitate în 2014. Licitaţia pentru realizarea studiului de fezabiltate a fost câştigată Confero Finance şi Cognos Bussines Consulting cu o oferta de peste 1,88 milioane lei. Ulterior a fost lansată licitaţia pentru managementul proiectului, unde au fost câştigătoare Aego Business Consulting si European Funds Invest, cu o ofertă de 901.716 lei.
Lansarea oficială a avut loc în decembrie 2014, iar execuția a fost adjudecată, în urma câştigării unei licitaţii în vara aceluiaşi an, de un consorțiu de companii condus de Telekom România având ca terţ susţinător furnizorul chinez de echipamente telecom Huawei, iar ca subcontractori pe Nextgen Communications, Avitech Co si Business Service Consult International. Conform contractului, Ministerul Comunicatiilor a concesionat companiilor castigatoare dreptul de utilizare a infrastructurii construite, pentru o perioada de 18 ani, perioadă în care companiile vor asigura operarea şi mentenanţa infrastucturii, aceasta râmând însă în utilitate publică.
Proiectul trebuia finalizat în 2018 și urma să ofere internet de mare viteză în 783 de localități rurale, unde operatorii de telecomunicații nu investiseră din cauza lipsei de rentabilitate. În final, rețeaua a acoperit doar 695 de localități.
Valoarea totală a proiectului a fost de 377,8 milioane de lei, fiind finanțat în proporție de aproximativ 85% din fonduri europene, conform informațiilor furnizate de Ministerul Cercetării către Puterea.ro. Cu acești bani, s-a construit o rețea de fibră optică de 4.968 kilometri, au fost instalați aproape 70.000 de noi stâlpi și s-au înființat 695 de cabinete PABL, câte unul pentru fiecare localitate.
Proiectul a avut o implenetare anevoiaosă, suferind multe întârzieri și a fost marcat de scandaluri. În 2017, Procurorii DIICOT au solicitat Ministerului Comunicaţiilor o serie de informaţii şi documente legate de implementarea Ro-Net investigând acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și delapidare de fonduri, dar nu au identificat infracţiuni.
Conform propunerii iniţiale, proiectul trebuia implementat până în 2018. Însă, în 2018 a fost finalizat un singur lot, Lotul 1 și a rămas singurul finalizat până în anul 2022. Loturile 2 și 3 au fost finalizate pe 21 februarie 2022, iar Lotul 5 pe 31 iulie 2022. Lotul 6 a fost finalizat pe 14 septembrie, 2022, iar lotul 7 pe 21 septembrie în acelaşi an.
Proiectul ar fi trebuit să fie unul-cheie în diminuarea decalajelor rural-urban, prin conectarea unităţilor de învătământ din zone defavorizate, ceea ce nu s-a întâmplat din cauza multiplelor întârzieri şi probleme ale proiectului. În plus, dacă ne uităm la situaţia judeţului Cluj este evident că multe dintre şcolile din zonele rurale din judeţ au fost uitate ori, pur şi simplu, ignorate. În condiţiile în care România e fruntaşă în UE la abandon şcolar, proiectul s-ar fi impus ca fiind unul extrem de necesar.
Probabil ca urmare a implementării defectuaose şi mult-întârziate a proiectului RO-NET, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a publicat în data de 26 aprilie 2024, Ghidul solicitantului pentru Investiția 11 din Componenta 7 – Transformare Digitală a Planului Național de Redresare și Reziliență, „Implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații prin diferite tipuri de instrumente pentru beneficiari, cu accent pe zonele albe”. Investiția prevede alocarea a 94 de milioane de euro pentru dezvoltarea conexiunilor de internet de mare viteză în comunități din țară unde nu există internet sau rețelele fixe/mobile sunt insuficiente. Apel în cadrul căruia pot depune proiecte întreprinderi de orice dimensiune,inclusiv prin parteneriate, care la data depunerii cererii de finanțare sunt notificate la ANCOM ca furnizori de comunicații electronice de cel puțin 3 ani.
România, fruntaşă la abandon şcolar
Conform Eurostat, rata abandonului școlar timpuriu în România a fost de 15,6% în 2022, situându-se printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Există variații semnificative între regiuni. Regiunile cele mai afectate de abandonul școlar sunt Nord-Est, Sud-Est unde nivelul sărăciei și al excluziunii sociale este mai ridicat. Sărăcia și condițiile socio-economice sunt principalii factori care contribuie la abandonul școlar. În zonele rurale, rata abandonului școlar este semnificativ mai mare comparativ cu zonele urbane. De asemenea, lipsa accesului la infrastructură educațională adecvată și resursele necesare pentru educație (manuale, calculatoare, internet) afectează de asemenea ratele de abandon. Totodată, Pandemia de COVID-19 a agravat problema abandonului școlar, mai ales în comunitățile vulnerabile. Multe școli au trecut la învățământul online, dar lipsa echipamentelor și a accesului la internet a condus la o creștere a abandonului școlar.
De-a lungul anilor, datele indică o fluctuație a ratei de abandon școlar. De exemplu, în 2016, rata abandonului școlar timpuriu era de 18,5%, dar a scăzut treptat până la 15,3% în 2021. Cu toate acestea, nivelurile rămân ridicate în comparație cu media europeană, care era de 9,9% în 2021. Deși România a făcut progrese în reducerea ratei abandonului școlar în ultimii ani, diferența față de media UE rămâne substanțială. De exemplu, în 2016, rata abandonului școlar timpuriu în România era de 18,5%, comparativ cu media UE de 10,7%. De atunci, România a reușit să reducă această rată, dar încă nu a atins media europeană. Reducerea abandonului școlar în România necesită eforturi susținute și coordonate la nivel guvernamental, comunitar și al societății civile. Investițiile în infrastructură educațională, sprijinul financiar pentru familiile defavorizate și îmbunătățirea calității educației sunt esențiale pentru a diminua inechităţiile sociale şi diferenţele dintre rural şi urban. Astfel că România trebuie să continue să își intensifice eforturile pentru a ajunge la standardele europene și pentru a asigura acces egal la educație pentru toți tinerii.
