Presa a vuit după ce Liviu Șipoș, fostul șef al Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj-Napoca a fost arestat preventiv, fiind acuzat că este liderul unei grupări de detectivi care șantaja mai multe persoane.

Printre persoanele spionate de Șipoș se număra și Sfârlea Torino Vladimir, ce a fost liderul unei mari rețele de droguri. În 2003, reţeaua a fost destructurată chiar cu contribuţia lui Liviu Şipoş, cel care conducea Brigada Antidrog din Cluj la acea vreme. După 17 ani, roata se întoarce, iar traficanții de ieri devin denunțătorii de azi.

Vă prezentăm principalele semne de întrebare din anchetă.

Sfârlea Vladimir Torino a fost șeful celei mai mari rețele de droguri care avea statul major la Cluj, destructurată în 2003. Pentru Liviu Șipoș, „Torino” a fost, probabil, cel mai important caz.

Presa a descris pe larg cum au reușit anchetatorii să trimită în judecată un lot de zeci de traficanți, care cuprindea întreaga arhitectură a activității criminale, cu șefi, locoteneți, cărăuși în calitate de inculpați. În anii 2001-2003, ampla operațiune a polițiștilor antidrog din mai multe țări a reușit capturarea unor cantități-record de stupefiante de mare risc. Au fost arestați zeci de traficanți, rețele de distribuție care împânzeau Europa au „căzut”, la vremea respectivă consemnându-se cel mai important succes al DIICOT în lupta antidrog – anihilarea „Cartelului drogurilor din Cluj”. Pentru succesul operațiunii au fost acordate grade și avansări polițiștilor implicați…

În timp ce Torino își executa pedeapsa în închisoare, Liviu Șipoș a intrat în sistemul de formare al Ministerului de Interne, lucrând în diferite unități, inclusiv în securitate. Ulterior, s-a pensionat, iar 17 ani mai târziu, Torino devine parte vătămată, iar Șipoș se află (preventiv) după gratii.

De data aceasta, Torino și persoanele din anturajul lui devin părți vătămate și șantajate de Liviu Șipoș, omul care a contribuit la capturarea și trimiterea în închisoare a traficanților.

S-a întâmplat în urmă cu o săptămână când procurorii DIICOT au percheziționat 14 ore casa fostului comisar de la Crima Organizată, Liviu Șipoș. Ulterior, a fost reținut și dus la DIICOT București pentru audieri. În 16 august, atât Șipoș, cât și trei bărbați (Cosmin Zahiu, Nicolae Neagu și Emil Lupea) cu care acesta acționa, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile pentru constituire de grup infracțional și multiple infracțiuni de instigare la șantaj sau privare de libertate.

Procurorii spun că Șipoș își crease sub paravanul unei firme de investigații o adevărată rețea infracțională ce folosea aparatură de spionaj de ultimă generație, dar și tactici de supraveghere ale poliției pentru a șantaja oameni de afaceri din Cluj. Pentru că documentul cu propunerea de arestare preventivă are zeci de pagini, vă vom prezenta doar câteva aspecte ale anchetei ce ridică semne de întrebare.

Perchezițiile la casa lui Liviu Șipoș au durat 14 ore.

Până la urmă, cum a început ancheta?

În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii explică cum opera rețeaua de spionaj a fostului șef de la Crimă Organizată Cluj. DIICOT precizează că sesizarea din oficiu a IGPR – Serviciul de combatere a criminalității organizate, de la care s-a ajuns la arestarea lui Liviu Șipoș i-a vizat pe Cosmin Pop, zis ”Sharpele Nebunu” și pe Adrian Groșan. Primul este anchetat în dosarul proxeneților de la Dej, însă Groșan nici măcar nu a fost audiat sau propus pentru arestare, cu toate că DIICOT spune că acesta ar fi acționat la instigarea lui Șipoș.

Anchetatorii s-au sesizat din oficiu în 1 martie 2020 cu privire la faptul că Cosmin Pop, Adrian Groșan și alte persoane au constituit un grup infracțional în vederea comiterii infracțiunilor de proxenetism și șantaj. După arestările de la Dej, anchetatorii au ajuns la concluzia că există un alt nucleu al grupării, coordonat de Liviu Șipoș, care ar supraveghea ilegal oameni de afaceri pentru a-i șantaja.

”La data de 01 martie 2020 organele de cercetare penală din cadrul IGPR – DCCO – Serviciul de Combatere a Grupurilor de Criminalitate Organizată, în temeiul art. 288 și 292 C.proc.pen., s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiții, P.C.S. , G.A. , împreună cu alte persoane, au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii infracțiunilor de proxenetism și șantaj.

Din cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu rezultă faptul că activitățile infracționale sunt comise pe teritoriul României, în mun. Cluj – Napoca, dar și a altor state din Europa și Asia: Marea Britanie, Italia, Franța, Monaco, Elveția și Emiratele Arabe Unite.

Raportat la aspectele menționate în procesul verbal de sesizare din oficiu u, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, nr.  *** din 01.04.2020, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.pen. alin. 1 și  3 din C.pen., proxenetism, prev. art. 213 C.pen. și șantaj, prev. de art. 207 C.pen..

În urma cercetărilor efectuate a rezultat faptul că la data de 06.05.2020, polițiști din cadrul I.G.P.R. – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca au efectuat o acțiune în urma căreia numitul P.C.S. împreună cu numiții P.C.I. , V.T.V. , M.A.C. , J.L.D.  și R.V.A. au fost arestați preventiv de către judecători din cadrul Judecătoriei Dej, fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de proxenetism și camătă.

De asemenea a mai rezultat faptul că un alt nucleu al grupării infracționale, coordonat de inculpatul Ș.L. , identifică oameni de afaceri pe care îi supraveghează, utilizând inclusiv mijloace tehnice neautorizate (dispozitive GPS și dispozitive de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate în mediul ambiental) și sub diferite pretexte solicită remiterea unor sume importante de bani, un rol important în acest sens în cadrul grupării avându-l numitulG.A. .
Dintre membrii grupului infracțional constituit în acest scop de către inculpatul Ș.L.  au fost stabiliți numiții G.A. , cu rolul de a șantaja persoanele vătămate, Z.C. , cu rolul de a pătrunde fără drept în spații private și de a monta dispozitive de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mediul ambiental, precum și de a monta dispozitive GPS de urmărire a autovehiculelor persoanelor vătămate, N.N. , cu rolul de a pătrunde fără drept în spații private, de a realiza activități de acces ilegal la sisteme informatice și de a monta dispozitive de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mediul ambiental, precum și de a monta dispozitive GPS de urmărire a autovehiculelor persoanelor vătămate, precum și numitul ***, care la solicitarea membrilor grupării infracționale efectuează verificări în bazele de date specifice și le comunică membrilor grupului infracțional rezultatul verificărilor. Din probele administrate a rezultat faptul că inculpatul Ș.L.  a fost șef al Serviciului Antidrog din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca”, arată DIICOT.

Practic, anchetatorii arată că punctul zero al anchetei pornește de la dosarul proxeneților din Dej, adică din primăvara anului 2020, însă în același referat se arată că Liviu Șipoș și ceilalți inculpați au acționat începând cu luna decembrie 2019. 

”Se reține faptul că, în luna decembrie 2019, inculpații Ș.L. , N.N. , Z.C. , L.E.I. , G.A.  și ***  au constituit un grup infracțional organizat, coordonat de inculpatul Ș.L. , în scopul comiterii, în perioada decembrie 2019 și până în prezent”, se mai arată în referat.

Mai mult, potrivit surselor judiciare, Groșan nu are nicio implicare în dosarul proxeneților de la Dej.  

Cel mai important rol îl joacă Groșan care nici nu a fost audiat

În referatul cu propunerea de arestare a lui Șipoș, procurorii arată că un rol important în rețeaua fostului șef de la BCCO Cluj îl avea Adrian Groșan care, instigat de Liviu Șipoș, l-ar fi amenințat cu arma pe Lucian Pisaltu, șoferul lui Torino pentru a-i da suma de 200.000 de euro pentru a nu dezvălui rețeaua de trafic de droguri condusă de Torino.

În mod ciudat, cu toate că Groșan este acuzat de o faptă foarte gravă, acesta nu a fost nici percheziționat, nici audiat și nici reținut. După ce numele lui Groșan s-a vehiculat în presă, avocata Sonia Almaș a declarat că nu înțelege de ce numele clientului său a fost menționat în acest dosar.

 „Nu pot să înțeleg de unde și până unde s-a menționat numele clientului meu. Nu au fost efectuate percheziții la domiciliul acestuia, nu a fost chemat la audieri și nu îi cunoaște pe inculpații din dosarul acesta. Suntem curioși cum s-a ajuns la menționarea lui Groșan, ba că e arestat, ba că e reținut, ba că e complice, când acesta nu are nicio calitate în acest dosar”, a declarat pentru Ziar de Cluj avocata Sonia Almaș, ce îl reprezintă pe Groșan.

Mai mult,  în referat procurorii fac referire că la dosar există convorbiri telefonice interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică, însă aceste dovezi nu există și în cazul lui Adrian Groșan, despre care procurorii spun că la momentul șantajului ar fi purtat discuții telefonice cu Liviu Șipoș.

În plus, să nu uităm Liviu Șipoș este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri de Securitate Băneasa, a fost la comanda Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog (CZCCA), apoi BBCO și la poliția judiciară din PNA (predecesor al DNA). E greu de crezut că un om cu o asemenea activitate profesională ar fi purtat astfel de discuții telefonice incriminatorii cu Groșan prin care îi cere să șantajeze și să amenințe cu arma alte persoane.
”La data de 05.12.2019, în jurul orei 20:30, în zona autogării ,,BETA” din mun. Cluj Napoca, fiind instigat de inculpatul Ș.L. , suspectul G.A.  a blocat în trafic,  cu autoturismul DACIA SANDERO, autovehiculul condus de persoana vătămată *** , după care a coborât din mașină și s-a urcat la bordul autovehiculului marca JEEP ului și folosind un pistol, a constrâns-o prin amenințarea pe persoana vătămată să îi stabilească o întâlnire cu martorul *** și persoana vătămată *** . În contextul amenințărilor, suspectul G.A.  i-a solicitat martorului ***  să-l conducă până la locația unde se afla *** .
În acest scop fiindu-i teamă de consecințele unui refuz ***  a chemat-o, sub un fals pretext, pe persoana vătămată *** , la un punct de lucru al firmei pentru care lucrează, respectiv S.C. ***  S.R.L., CUI *** , aflat într-o hală de producție situată în jud. Cluj.

În momentul în care persoana vătămată ***  a ajuns la sediul firmei, persoana vătămată ***  i-a cerut să urce în autovehiculul marca Jeep pentru a discuta cu suspectul G.A. , acesta din urmă ținând în permanență legătura telefonică cu liderul grupării Ș.L.  pentru a-i transmite rezultatul discuțiilor purtate.

Cu această ocazie G.A.  i-a atras atenția persoanei vătămate  ***  că el și angajatorii lui sunt urmăriți de foarte mult timp și că deține informații și probe privind implicarea lor în acțiuni de trafic de droguri, iar dacă nu ajung la o înțelegere cei trei vor fi arestați. Pentru a evita luarea măsurii arestării, persoanele vătămate *** , ***  și martorul *** , suspectul G.A.  i-a solicitat persoanei vătămate *** , să plătească suma de 200.000 Euro, cash.
 ***  i-a transmis lui G.A.  că nici el și nici angajatorii săi nu fac trafic de droguri motiv pentru care nu au pentru ce să îi dea suma solicitată, interlocutorul său comunicându-i că în scurt timp vor fi arestați de către organele de urmărire penală”, arată DIICOT.

Referitor la patronii firmei menționați în referat, surse ne-au declarat că ar fi vorba despre o societate ce se ocupă de ambalarea produselor, firmă ce are punct de lucru atât în județul Cluj, cât și în Sighetu Marmației. Aceleași surse spun că persoanele respective ar fi cunoștințe de-a lui Torino, pe care gruparea lui Șipoș îi suspectau că desfășoară acțiuni de trafic de droguri.

Fără Groșan nu există șantaj

Surse judiciare ne-au declarat că nu există probe că Groșan ar avea vreo legătură cu Șipoș, singura probă care îl plasează pe Groșan la fapta locului sunt declarațiile părților vătămate. De asemenea, înainte cu o săptămână de a se efectua percheziții, respectiv vineri, 7 august, Lucian Pisaltu, șoferul lui Torino a fost audiat la DIICOT, moment în care l-ar fi identificat din planșe fotografice pe Groșan, confirmând că este persoana care l-a amenințat cu pistolul.

De asemenea, și Torino a fost audiat în 8 august care de asemenea, l-a identificat pe Nicolae Neagu, care s-ar fi întâlnit cu fostul traficant de droguri în decembrie 2019 pentru a amortiza situația creată de Groșan. Potrivit anchetatorilor, Torino ar fi purtat discuții telefonice cu Șipoș, fiind stabilită o întâlnire între cei doi, însă la locul întâlnirii s-a prezentat Nicolae Neag, și nu Șipoș.

”Acesta (n.r. Liviu Șipoș) l-a contactat în cursul lunii decembrie pe numitul ***  pentru a amortiza situația creată solicitându-i acestuia să se întâlnească într-un loc public, dar la întâlnire nu s-a prezentat el, ci inculpatul N.N. .

Cu această ocazie N.N.  a informat-o pe persoana vătămată ***   cu privire la existența unei cauze penale care îl vizează  pe acesta, pe angajatorii săi, dar și pe concubina lui *** , persoana vătămată *** . N.N.  a mai subliniat faptul că cei 4 ar fi putut fi arestați dar datorită intervenției lui Ș.L.  acest lucru nu s-a întâmplat și că ar fi indicat ca cei vizați să nu depună nicio plângere organelor de urmărire penală.

Ulterior la data de 12.03.2020, inculpații N.N.  și Z.C.  au contactat-o pe persoana vătămată *** , cu care s-au întâlnit într-o cafenea comunicându-i că sub coordonarea inculpatului Ș.L.  s-au ocupat de urmărirea sa și întrucât în urma supravegherii ilegale efectuate nu au obținut rezultatele scontate  i-au solicitat să se implice alături de ei în activități infracționale din sfera traficului de droguri și trafic de migranți, propunere refuzată de cel în cauză”, arată DIICOT.

Practic, dacă povestea în care este implicat Adrian Groșan nu s-ar confirma, infracțiunea considerată cea mai gravă, cea de șantaj nu ar exista. Ar rămâne acuzațiile de violarea sediului profesional, violarea vieții private, acces fără drept la un sistem informatic, fals informatic, transferul neautorizat de date informatice și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Cea mai gravă infracțiune rămâne cea de constituire a unui grup infracțional și șantaj în scopul obținerii de bunuri ori alte foloase necuvenite.

”Sub coordonarea liderului grupării, Ș.L, membrii grupării infracționale având roluri bune determinate au lipsit de libertate și au șantajat persoane pe care le bănuiau că desfășoară acțiuni de trafic de droguri, au pătruns fără drept în sediile unor societăți comerciale unde au montat dispozitive de interceptare a discuțiilor purtate în mediul ambiental și au ascultat aceste discuții, au accesat fără drept sisteme informatice din care au transferat date informatice și au accesat date informatice la care nu aveau drept, falsificând motivele pentru care au accesat bazele de date”, arată DIICOT.
Cât despre infracțiunea de șantaj, procurorii arată că ”la începutul lunii decembrie 2019, în timp ce se afla la adresa situată în com. ***  ,  , jud. Cluj, fiind instigat de inculpatul Ș.L. , suspectul G.A.  a constrâns-o pe persoana vătămată *** , prin amenințarea că este polițist Antidrog care instrumentează un dosar penal ce viza comiterea de infracțiuni de trafic de droguri, ce ar fi dus la luarea măsurii arestării preventive a persoanei vătămate,  să-i dea suma de 200.000 de euro,  pentru a nu pentru a nu înainta dosarul penal procurorului de caz, cu scopul de a dobândi în mod injust, pentru sine și pentru Ș.L. , foloase patrimoniale;
raportat la persoana vătămată ***    se reține faptul că la începutul lunii decembrie 2019, pe raza jud. Cluj, fiind instigat de inculpatul Ș.L. , suspectul G.A. , a constrâns-o pe persoana vătămată ***   , inducându-i o stare de temere prin amenințarea reprezentată de faptul că a intrat fără drept în autoturismul persoanei vătămate, prin faptul că era înarmat și prin folosirea unui ton amenințător, cu scopul de a o determina pe aceasta să facă demersuri pentru ca suspectul G.A.  să obțină în mod injust un folos nepatrimonial reprezentat de o întâlnire cu persoana vătămată *** , fapt ce a și avut loc la aceeași dată la adresa din com. ***  ,  , jud. Cluj”, arată anchetatorii.

Amenințat cu pistolul, apropiatul lui Torino anunță avocatul, nu poliția

De asemenea, procurorii menționează că după amenințările cu arma, partea vătămată se prezintă la un avocat pentru a formula plângeri penale. Or, ne întrebăm, în cazul în care o persoană este amenințată cu arma și șantajată, de ce nu apelează ulterior 112 pentru a sesiza faptele și alege să contacteze un avocat pentru a formula o plângere penală în acest sens?

”Acesta (n.r. Liviu Șipoș) l-a contactat în cursul lunii decembrie pe numitul ***  pentru a amortiza situația creată solicitându-i acestuia să se întâlnească într-un loc public, dar la întâlnire nu s-a prezentat el, ci inculpatul N.N. .

Cu această ocazie N.N.  a informat-o pe persoana vătămată ***   cu privire la existența unei cauze penale care îl vizează  pe acesta, pe angajatorii săi, dar și pe concubina lui *** , persoana vătămată *** . N.N.  a mai subliniat faptul că cei 4 ar fi putut fi arestați dar datorită intervenției lui Ș.L.  acest lucru nu s-a întâmplat și că ar fi indicat ca cei vizați să nu depună nicio plângere organelor de urmărire penală.
Ulterior la data de 12.03.2020, inculpații N.N.  și Z.C.  au contactat-o pe persoana vătămată *** , cu care s-au întâlnit într-o cafenea comunicându-i că sub coordonarea inculpatului Ș.L.  s-au ocupat de urmărirea sa și întrucât în urma supravegherii ilegale efectuate nu au obținut rezultatele scontate  i-au solicitat să se implice alături de ei în activități infracționale din sfera traficului de droguri și trafic de migranți, propunere refuzată de cel în cauză”, arată DIICOT.

Nu știm ce urmărea exact Liviu Șipoș, care erau interesele lui în a-l spiona pe Torino și pe oamenii din anturajul lui, dacă și pe cine șantaja și ce foloase obținea sau voia să obțină în urma acțiunilor de spionaj, însă un lucru este greu de crezut: că Șipoș acționa ca și un începător!

3 COMENTARII

  1. DIICOT-CJ a fost umilit… si stiti de ce? Mornaila, cel propus si numit de Alina Bica, in 6 ani de cind este liderul DiicotCj s-a facut ca nu vede bandele infractionale de grupari organizate care functioneaza paralel cu PolitiaCj. Sipos este unul dar si Toma Rus se da activ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here