Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost prezent, săptămâna trecută, la Palatul de Justiţie din Cluj, pentru a vedea modul în care s-au finalizat lucrările de etajare şi mansardare a laturii estice a clădirii. Cu această ocazie a ţinut o conferinţă de presă la care au fost abordate câteva din subiectele momentului din justiţie.
Obiectivul lucrărilor derulate la Palatul Justiţiei din Cluj a fost acela de consolidare, etajare, mansardare a aripii de est şi de reamenajare a sălilor de judecată şi a vechilor spaţii. Suprafaţa desfăşurată a noului etaj şi a mansardei este de 1.600 mp, care se adaugă la cei 2.100 mp câţi erau în corpul de clădire. S-au creat nouăsprezece birouri noi pentru judecători la etajul nou şi şaptesprezece birouri pentru grefieri la mansardă. Valoare lucrărilor a fost de cinci milioane de lei. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Supraetajare şi mansardare aripa est Tribunalul Cluj”, judeţul Cluj, au fost aprobaţi printr-o Hotărâre de Guvern adoptată pe 6 aprilie 2011, când şeful executivului era Emil Boc, iar ministrul Justiţiei era Cătălin Predoiu.
Robert Cazanciuc, ministrul actual al Justiţiei, a fost la Cluj pentru a vedea rezultatul lucrărilor. Cu această ocazie a declarat că prin asigurarea unor condiţii decente pentru judecători şi a unui număr mai mare de săli de judecată se asigură un deziderat important al justiţiei: acela de a se putea fixa termene foarte scurte pentru anumite procese, în aşa fel încât acestea să poată fi rezolvate cu celeritate. El a subliniat că problema spaţiilor necesare pentru magistraţii clujeni nu este rezolvată, dar aşteaptă găsirea unor soluţii de extindere, printr-o colaborare cu arhitecţii clujeni, în aşa fel încât frumuseţea Palatului de Justiţie să fie conservată. De asemenea, a amintit că Palatul de Justiţie are de recuperat un corp de cădire, care este acum penitenciar pentru femei.
”Există la Cluj o şcoală de arhitectură care poate să prezinte o soluţie modernă pentru curtea interioară a Palatului şi prin extinderi moderne poate fi pusă în valoare clădirea veche, astfel încât să se păstreze frumuseţea ei”, a precizat ministrul.
Responsabilizarea judecătorilor
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat joi, în conferinţa de presă de la Cluj, că CSM este forul care trebuie să găsească o soluţie pentru a responsabiliza judecătorii în soluţiile pe care le dau. De asemenea, pentru micşora daunele plătite în urma hotărârilor CEDO, ministrul a arătat că se fac eforturi pentru a găsi finanţare pentru construirea de penitenciare noi, care să respecte standardele europene.
Întrebat dacă există interes pentru recuperarea prejudiciilor de la de la magistraţii care au acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, generând prejudicii statului, având în vedere că România a avut de plătit, în perioada 2008-2013 nu mai puţin de 35 de milioane de euro cu titlul de daune, ministrul a spus că sumele plătite la CEDO nu sunt semnificative ca valoare. Ministrul a arătat că există mai multe lucruri pe care România le poate face pentru diminuarea prejudiciului produs statului de hotărârile CEDO, cel mai importat fiind construirea de noi penitenciare, care să respecte standardele europene în domeniu.
”Despăgubirile plătite la CEDO nu sunt, în general mari. Sunt încă multe lucruri de făcut şi vorbim aici de penitenciare. Există un studiu pentru construirea în sistem public privat a acestora. Soluţia trebuie să vină dintr-o formulă europeană”, a precizat ministrul în conferinţa de la Cluj.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că există o colaborare cu Italia, urmând ca împreună să se adreseze Comisiei Europene pentru a găsi finanţare europaenă pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare. De asemenea, se are în vedere soluţia unui parteneriat public-privat pentru construirea de închisori noi.
În ceea ce priveşte recuperarea prejudiciului de la magistraţii care au judecat cu rea credinţă sau neglijenţă, Robert Cazanciuc a declarat că România trebuie să se alinieze practicii europene în acest sens.
”Trebuie văzută practica europeană, altfel putem ajunge acolo unde oricui nu îi convin o soluţie dată de un magistrat, să poată pretinde că e greşită. E nevoie de o responsabilizarea magistraţilor, care trebuie făcută în CSM. Nu am cunoştinţă să fi existat vreun magistrat în România de la care să se fi recuperat vreun prejudiciu,” a declarat ministrul.
”Cuminţenia pământului”
Referitor la retrocedarea singurei opere a lui Brâncuşi din România, ”Cuminţenia pământului”, Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că, în cazul declaraţiei premierului Victor Ponta privind instrumentarea dosarului, nu poate fi vorba de ingerinţă în actul de justiţie.
”Discutăm de o soluţie definitivă, nu putem vorbi de ingerinţă în justiţie, pentru că actul a fost finalizat. E o apreciere cu privire la o soluţie. Putem să fim sau nu de acord cu o anumită soluţie, cred că face parte din dreptul nostru a aprecia anumite lucruri, când procedurile au fost finalizate. Dacă procedurile nu erau finalizate, puteam să spunem că şi o declaraţie publică ar fi nepotrivită. Este o evaluare pe care a făcut-o premierul, şi-o asumă, a spus că dacă în urma verificărilor, Inspecţia o să spună că lucrurile au fost desfăşurate foarte corect, o să-şi ceară în mod public scuze pentru această suspiciune”, a afirmat ministrul Justiţiei.
Modificarea Codului Penal
Întrebat cum comentează adoptarea tacită în Senat a modificării la Codul Penal propusă de senatorul Şerban Nicolae, conform căreia dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public dintr-o cauză aflată în curs de cercetare se pedepseşte cu închisoarea, Robert Cazanciuc a spus că intenţia senatorului era de a găsi o formulă de prevenire a scurgerilor de informaţii de la instanţe şi nu se adresează cu precădere jurnaliştilor.
„Nu cred că intenţia senatorului era de a pedepsi jurnaliştii, ci de a găsi o formulă de prevenire a scurgerilor de informaţii de la instanţe. Cred că e nevoie de o dezbatere pe acest articol la Camera Deputaţilor, care să lămurească dacă ar trebui modificat sau eliminat. A avea o procedură de adoptare tacită nu întotdeauna este în favoarea bunelor intenţii, dar dezbaterea ne va face să înţelegem mai bine dacă articolul respectiv este armonizat sau nu cu ansamblul Codului. Sper ca la Camera Deputaţilor să lămurim toate aceste lucruri şi să decidem dacă este nevoie de acest articol, dacă viaţa o cere”, a răspuns ministrul Cazanciuc.
