România s-a clasat anul acesta pe locul 55 în clasamentul internațional realizat de către Banca Mondială, cu privire la ușurința de a derula afaceri, decăzând astfel cu 3 locuri față de anul 2018 și cu 10 față de clasamentul de acum doi ani.  Problema aceasta este in vizorul noului Guvern Orban, care își propune să monitorizeze mai în detaliu situația, urmând ca mai apoi să ia măsuri serioase în vederea repoziționării României pe un loc mai înalt în clasament.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea a comunicat public prioritizarea pe care o va acorda noul Guvern, problemei referitoare la oprirea involuţiei României în clasamentul internaţional al oportunităţilor mediului de afaceri.

Problema mediului de afaceri din prisma deputatului Marilen-Gabriel Pirtea

Deputatul liberal Marilen Pirtea și Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor și-a luat încă din prima clipă sarcinile în serios, analizând una dintre problemele cu care se confruntă România de ceva ani și care constituie o ramură importantă a economiei țării: „Rezultatele anuale comparative, oferite publicităţii de către Banca Mondială, legate de caracteristica de competitivitate a mediului de afaceri din economiile ţărilor lumii, arată o involuţie în acest an, faţă de datele ce caracterizau economia noastră acum un an. Acest regres, de pe locul 52 în lume, pe locul 55 în lume, calculat pe baza criteriului exprimat în uşurinţa de a face afaceri, nu face decât să demonstreze dezinteresul guvernanţilor pentru optimizarea condiţiilor din economia reală, pentru facilitarea derulării afacerilor. Într-adevăr, în ultimii trei ani s-a atins un maxim al neîncrederii în politicile publice, dirijate de PSD doar în direcţia stimulării consumului nesustenabil şi inhibării investiţiilor, prin toate mijloacele, cu consecinţe directe, exprimate mai ales prin încetinirea derulării afacerilor”.

„O perspectivă de detaliu poate indica modul în care se formează scepticismul operatorilor privaţi din economie faţă de uşurinţa de a face afaceri. România se află pe unul dintre ultimele locuri din lume, pe locul 157, în privinţa facilităţilor privind obţinerea de electricitate, cu un traseu de 9 proceduri, care pot prelungi obţinerea autorizărilor şi conectarea la curent până la 174 de zile. În cazul autorizărilor pentru construcţii, implicând un traseu cu 24 de proceduri, ce pot desfăşura perioada de aşteptare a întregului set de aprobări până la 260 de zile, România este trimisă abia pe locul 147 din 190. În aceste condiţii, autorităţile publice cu rol în reglementarea şi monitorizarea pieţei de energie internă, ca şi în cazul autorităţilor specializate în autorizarea proiectelor de construcţii, ar fi trebuit să adopte măsuri concrete pentru ameliorarea acestor defazări semnificative, cu impact direct asupra uşurinţei cu care antreprenorii îşi desfăşoară afacerile în România, comparativ cu alte ţări”, subliniază deputatul liberal.

Deputatul a concluzionat declarația sa, afirmând că: „Deşi raportul „Doing Business 2019” menţionează şi parcurgerea unor paşi timizi pentru stimularea economiei antreprenoriale, totuşi aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a marca un avans al economiei noastre. Printre măsurile pozitive amintite sunt cele de simplificarea a procedurii de înregistrare în scopuri de TVA, ca şi eliminarea a cinci taxe şi contribuţii plătite de angajator, în timp ce, simultan, a fost introdusă o nouă contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, plătită de angajator. Astfel de măsuri, având rolul de a facilita accelerarea şi maximizarea oportunităţilor de afaceri, se vor maturiza, cu siguranţă, şi vor forma un nou cadru al facilităţilor dedicate economiei antreprenoriale, deschis către creşterea mediului de afaceri, promovat de guvernarea liberală”.

Care sunt rezultatele statistice obținute din raporturile internaționale

Banca Mondială a realizat un raport denumit „Raportul Doing Business 2020” prin intermediul căruia a analizat mediul de afaceri din 190 de țări. România se clasează anul acesta pe locul 55 în clasament coborând astfel cu 3 poziții față de anul trecut și cu 10 față de cel de acum doi ani. Cu toate acestea, clasamentul scoate în evidență și anumite aspecte care au fost îmbunătățite în mediul de afaceri românesc, cum ar fi scurtarea duratei înființării unei companii, eliminarea a cinci taxe plătite de angajator, precum și modificarea schemei de plătire a contribuțiilor pe muncă.

Managerul de Program al Unității Doing Business, Santiago Croci Downes, a declarat în urma rezultatelor obținute că:  „Economiile din Europa și Asia Centrală continuă să înregistreze un progres semnificativ în stimularea spiritului antreprenorial și promovarea creșterii economice. Pe măsura accelerării ritmului reformelor, economiile care au rămas în urmă pot învăța din bunele practici adoptate de țările vecine”.

Acest raport a luat în considerare 10 criterii pe baza cărora s-a făcut departajarea dintre cele 190 de țări avute în vizor: ușurința în deschiderea unei afaceri, obținerea de autorizații de construcții, contractarea utilităților, înregistrarea proprietății, obținerea de credite și finanțări, protejarea drepturilor investitorilor minoritari, plata taxelor, comerțul transfrontalier, aplicarea normelor din contracte și rezolvarea insolvențelor.

Cum este văzută situația de către afaceriștii din România

Anual EY România realizează barometrul mediului de afaceri românesc care are scopul de-a vedea percepțiile directorilor din companii care activează în România, în ceea ce privește perspectivele economice și evoluția mediului de afaceri local. Pe baza ultimului Barometru realizat pe baza chestionarelor a 301 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, s-a constatat că  47% dintre respondenți sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni. Procentul optimiștilor a scăzut semnificativ față de ediția anterioară a studiului (18% în 2019 vs. 31% în 2018), ilustrând un fond de îngrijorare, alimentat de incertitudinile fiscale și legislative, caracterul nesustenabil al creșterii economice bazată pe consum și de presiunile inflaționiste, aceștia fiind doar câțiva potențiali factori care pot influența mediul de afaceri în 2019.

Un alt aspect important este acela că cei mai mulți dintre oamenii de afaceri (94%) se declară în continuare îngrijorați în ceea ce privește modelul de creștere economică bazat pe consum. Având în vedere estimarea unui ritm de creștere mai puțin puternic al consumului privat în 2018, fondul accentuat de îngrijorare al respondenților a scăzut în 2019 comparativ cu 2018 (18% vs. 26%).

Totodată incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții pentru 57% din companiile din România. Pentru 38% dintre respondenți, lideri de afaceri din țară, planurile de investiții le-au fost afectate în mare măsură sau în foarte mare măsură de incertitudinile fiscale și legislative, pe când doar 19% dintre lideri consideră că planurile de investiții au fost afectate în mică sau foarte mică măsură de incertitudinile fiscale.

Din perspectiva pieței locale, executivii români pierd din optimism, păstrând însă același nivel ridicat de încredere pentru cererea de produse și servicii (44%). Când vine vorba de investițiile private în economia locală, nivelul de încredere scade, 36% dintre respondenți acordând un vot negativ. În ceea ce privește piețele de capital, oamenii de afaceri români nu sunt foarte optimiști, doar 15% dintre aceștia acordându-le votul lor de încredere.

Cu toat acestea, liderii afacerilor locale sunt optimiști în ceea ce privește evoluția lor: analizâd schimbarea încrederii liderilor de companii din România asupra economiei locale de la sfârșitul anului 2018 vs. începutul acestuia, se observă o creștere semnificativă a numărului de optimiști în ceea ce privește profitabilitatea companiilor (25% vs. 20%).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here