Cum să fenteazi plata TVA: dai vina pe ANAF că nu ştii legea

La nivelul Uniunii Europene, România are cel mai slab grad de colectarea taxei pe valoarea adăugată. Numai în anul 2011, statul român a ratat circa 10,3 miliarde de euro din taxa pe valoarea adăugată. Este vorba de diferenţa dintre ceea ce ar fi trebuit colectat şi ceea ce a ajuns efectiv la buget, potrivit unei analize a Comisiei Europene. Una dintre modalităţile de fentarea a achitării TVA este de a nu elibera chitanţa fiscală, cu condiţia să nu fii prins de organele de control financiar.

De câte ori merge ulciorul la apă

Pentru Cadar Marcel Adrian, proprietarul unic şi administratorul firmei SC Eco Life Concept SRL, care are ca obiect construcţia de clădiri şi lucrări de geniu, practica de a lua bani, sub diferite pretexte, fără să elibereze chitanţă fiscală, devenise, la un moment dat, obişnuită. Astfel, în calitate de administrator al firmei SC Eco Life Concept, a încheiat cu F. Mihaela, un contract prin care se obliga, în numele societăţii, să construiască în folosul contractantului o casă, pe terenul pe care aceasta îl deţinea. Pentru acesta F. Mihaela a achitat suma de 28.000 de euro, bani pentru care Cadar nu a eliberat, decât, mult mai târziu, la insistenţele contractantului, o chitanţă de mână, pe persoană fizică. În chitanţa respectivă se specifica că au fost achitaţi 28.000 de euro din valoarea totală de 30.000, pentru execuţia lucrării. Argumentul pentru care Cadar nu a oferit o chitanţă fiscală era că acest lucru este posibil numai la terminarea lucrării. Pentru că existau probleme pentru obţinerea autorizaţiei de construire, deoarece terenul era extravilan, lucrările nu au putut să înceapă în momentul încheierii contractului. Până la urmă, când a ieşit autorizaţia de construire, construcţia a fost parţial edificată, în sensul că s-a turnat fundaţia şi au fost achiziţionate unele materiale de construcţii. Între timp, cum preţurile materialelor s-au modificat, cel două părţi au convenit ca lui F. Mihaela să îi fie restituiţi 10.000 de euro, bani ce reprezentau diferenţa pentru ceea ce parţial s-a construit şi materialele cumpărate.

Tot pentru construcţia unei case  a primit de la soţii G. Mihaela şi G. Adrian, în 2007, în două tranşe, 5000, respectiv 4000 de lei, bani pentru care a eliberat tot o chitanţă olografă.

“Ştiu că am eliberat la momentul primirii celor 9000  de lei un act, însă nu pot să precizez ce anume, întrucât nu mai reţin şi nici nu mai ştiu dacă am înregistrat în contabilitatea SC Eco Life Concept această sumă, dar cred că da”, sună declaraţia lui Cadar.

Mai departe, în urma unei relaţii comerciale cu firma SC Byte Trans Grup SRL, a semnat un contract de asociere în participaţiune, în calitate de administrator al SC Eco Life concept, urmând să construiască împreună un imobil. Byte Trans urma să participe cu 200.000 de lei, bani din care a achitat, sub forma unui avans, 45.000 de lei, şi care nu se regăsesc în contabilitatea firmei.

Toate aceste aspecte au ieşit la suprafaţă în urma unui control la Direcţiei Financiare, urmat de o plângere către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care a dispus mai apoi trimiterea în judecată a lui Cadar Marcel, “reţinându-se că în perioada 01,04.2004 – 20.12.2005, prin neemiterea de facturi fiscale pentru avansurile încasate de la F.M, G. Adrian şi G. Mihaela, respectiv Byte Trans Grup SRL şi prin necolectare şi neplata taxei pe valoarea adăugată s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale “, datorând statului suma de mai bine de 25.000 de lei, după cum se arată în rechizitoriul procuraturii.

Necunoaşterea legii nu te absolvă de consecinţe

Unul dintre argumentele cu care Cadar se apără este acela că nu a cunoscut legea care spune că,  în cazul edificării de imobile, constructorul are opţiunea de a achita taxele fie la momentul încasării sumelor de la beneficiar,  fie la momentul finalizării construcţiei, cu condiţia ca, în acest caz, organismele financiare să fie înştiinţate  de alegerea momentului plăţii. Cadar consideră că vina pentru neplata la timp a TVA este a funcţionarilor ANAF, deoarece aceştia trebuiau să-l informeze despre necesitatea  de a notifica organele fiscale asupra modalităţii de plată.

“La momentul discuţiei cu cei de la ANAF, aceştia mi-au spus că eu trebuia să comunic organelor fiscale opţiunea mea de a achita TVA-ul la finalizarea lucrărilor de edificare. Le-am comunicat în acel moment (..) că eu consider că dreptul de opţiune pe care îl aveam este un drept fundamental şi nu poate fi invalidat de alte norme de lege. Le-am spus de asemenea că articolul pe care îl invocă este cuprins într-o metodologie de aplicare a normelor fiscale la care eu nu aveam acces, ei fiind vinovaţi că nu au adus această dispoziţie legală la cunoştinţa agenţilor economici.”, declară Cadar.

Necunoaşterea legii însă, nu te absolvă de consecinţele încălcării ei, aşa încât  Cadar a fost condamnat la 1 an şi trei luni închisoare cu suspendare şi plata TVA şi a penalităţilor aferente.

Dar şirul de procese  nu se termină aici. Dosarul lui Cadar a fost la început trimis la Judecătoria Cluj-Napoca, acesta fiind acuzat de evaziune fiscală prevăzută de art. 9. alin.1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod procedură penală. A fost o  judecată pe fond, iniţial s-a încetat procesul penal, după aceea s-a desfiinţat în apel acea sentinţă penală. A mai fost apoi o judecată de fond la Judecătoria Cluj-Napoca, o condamnare şi apoi o casare în recurs. La cea de a doua judecată de fond, procurorul a cerut schimbarea încadrării juridice, respectiv în evaziune fiscală prevăzută de art. 9.alin.1 lit. b din Legea 241/2005, fără reţinerea art. 13 şi aplicarea art. 41 alin. 2 Cod procedură penală.

În acest moment, dosarul se află pe rolul Tribunalului Cluj, apărarea cerând ca infracţiunea să primească încadrarea iniţială, deoarece procurorii au extins perioada de cercetare fără ca inculpatul să fi prezent. “Nu este posibil această schimbare de încadrare juridică deoarece inculpatul nu a dat nicio declaraţie cu privire la alte acte materiale, nu a fost cercetat în faza de urmărire penală cu privire la alte acte materiale decât cele pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu”, se susţine de către avocatul apărării.

Totuşi, instanţa a dispus schimbarea  încadrării juridice aşa cum a fost cerută de către reprezentanţii parchetului în infracţiune de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.1 lit. b din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41alin. 2 Cod procedură penală, următorul termen al procesului fiind în octombrie 2013.

Crina Crainic