România ocupă locul 59 la nivel mondial şi 25 în cadrul Uniunii Europene în clasamentul realizat de organizaţia Transparency International privind percepţia gradului de corupţie în sistemul public.
Organizaţia Transparency International a prezentat miercuri raportul anual privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global, gradul de corupţie în sectorul public fiind stabilit prin consultarea unor experţi şi oameni de afaceri din cele 180 de ţări incluse în analiză.
Potrivit clasamentului pe anul 2017 privind corupţia realizat de Transparency International, România se situează pe locul 59 la nivel mondial, având 48 de puncte, la fel ca în 2016.
Indicele Transparency International foloseşte o scală de la 0 la 100, în care 0 puncte înseamnă un grad extrem de ridicat de corupţie, iar 100 de puncte, lipsa corupţiei.
„Anul acesta, peste două-treimi din ţările lumii au înregistrat punctaje sub 50, media fiind de 43 de puncte. Din nefericire, aceste performanţe slabe nu reprezintă o noutate„, observă Transparency International.
Grecia şi Iordania ocupă acelaşi loc cu România în clasamentul privind corupţia.
La nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, România se situează pe locul 25 (la egalitate cu Grecia), înaintea Ungariei (45 de puncte) şi Bulgariei (43 de puncte).
Pe primele locuri în clasament, fiind considerate statele în care nivelul corupţiei este cel mai redus, sunt Noua Zeelandă, Danemarca, Elveţia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Singapore, Marea Britanie, Olanda, Luxemburg, Canada şi Germania.
Statele Unite se situează pe locul 16, la egalitate cu Belgia şi Austria. Franţa ocupă locul 23, Polonia locul 36, Serbia şi China sunt pe locul 77, iar Turcia este pe locul 81.
Republica Moldova se poziţionează pe locul 122, iar Rusia pe locul 135.
Printre cele mai corupte ţări figurează Somalia, Sudanul de Sud, Siria, Afganistan, Sudan, Yemen şi Coreea de Nord.
Situaţia în Europa Centrală şi de Sud-Est
„În anul 2017, autoritarismul s-a accentuat în Europa de Est şi Sud-Est, obstrucţionând eforturile anticorupţie şi ameninţând drepturile civice. În această zonă a lumii, organizaţiile nonguvernamentale şi presa independentă s-au confruntat cu provocări în activităţile de monitorizare şi criticare a factorilor decizionali. Spre exemplu, în Polonia, instituţii guvernamentale au preluat controlul asupra administrării şi distribuirii fondurilor vitale pentru organizaţiile nonguvernamentale. În mod similar, în România, Guvernul a prezentat un proiect care impune condiţii disproporţionate de raportare ONG-urilor. Legi comparabile vizând ONG-urile au fost adoptate în ţări din această regiune„, constată Transparency International.
Directorul Transparency International: UE ar trebui să monitorizeze situaţia corupţiei în toate statele membre
Ungaria, care ocupă locul 66 la nivel global, este percepută ca fiind mai coruptă decât Muntenegrul (locul 64), un stat căruia Bruxellesul i-a semnalat că deocamdată nu poate adera la UE, observă directorul general Transparency International, Carl Dolan. „Este uşor ironic că UE transmite Muntenegrului: «Nu poţi fi membru UE pentru că eşti prea corupt», dar în UE există un stat membru precum Ungaria„, a delarat Carl Dolan pentru agenţia Reuters.
Potrivit Transparency International, situaţia erodării statului de drept în Ungaria s-ar putea repeta curând în Polonia, unde un alt partid de dreapta ajuns la guvernare a luat măsuri în sensul preluării controlului asupra principalelor instituţii. Acest lucru evidenţiază necesitatea ca Uniunea Europeană să monitorizeze corupţia în toate statele membre aşa cum precedează deja în România şi Bulgaria, precizează Transparency International, potrivit agenţiei Reuters.
