În prezent, deşeurile reprezintă una dintre cele mai acute probleme din ţară. În România, majoritatea depozitelor de deşeuri urbane sunt supraîncărcate, fapt ce ar trebui sa dea un motiv de îngrijorarea românilor. În ultimul timp gropile din jurul localităţilor urbane rămân tot mai puţine, iar distanţa până la cele ce au mai rămas este din ce în ce mai mare şi cheltuielile cu transportul deşeurilor colectate se măresc. Clujul se află printre municipiile cu cele mai grave probleme legate de depozitarea deşeurilor, rampa de deşeuri de la Pata Rât a fost închisă, iar acum câţiva ani de zile Clujul transporta gunoaiele la Oradea, acum fiind depozitate în rampe temporare.
România nu ştie să îşi gestioneze deşeurile
România începe sa aibă probleme serioase în ceea ce priveşte depozitarea şi organizarea selectivă a deşeurilor, totuşi aceasta problema nu este printre cele mai neaşteptate. Un lucru la care puţini se gândesc, mai precis strângerea şi depozitarea rezidurilor menajere şi a gunoiului, o chestiune aparent minoră, dar care în curând va genera mari probleme. Această problemă nu îi vizează doar pe cei cu o putere mai mare, ci şi pe cetăţenii care ar trebui sa fie conştienţi şi responsabili de mediul care îi înconjoară.
Totuşi o urmă de îngrijorarea apare din partea directorul general al Can-Pack Recycling, Dragos Doru. Ţara noastră nu va mai avea capacitate de depozitare a gunoiului în circa trei ani, adică în 2021, în condiţiile în care capacitatea de depozitare a României este de 18 milioane tone, iar jucătorii din această industrie sunt ameninţaţi de proiectul de OUG privind regimul deşeurilor ”Capacitatea de depozitare a ţării este de 18 milioane tone. În trei ani, România va ajunge să nu mai aibă unde depozita gunoiul. Deja sunt probleme în ţară: Clujul a ajuns să depoziteze deşeurile în Oradea, iar Râmnicu Vâlcea, la Bucureşti”,declară Dragoş Doru.
Nici după procesul cu Comisia Europeana, România nu s-a lecuit
În 2017, România a fost dată în judecata de către Comisia Eurpeană la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri. Dar acesta nu este singurul proces cu care România s-a trezit din partea Comisiei Europene, în februarie, anul trecut ţara noastră a mai fost dată în judecată datorită faptului că autorităţile nu au închis 68 de gropi de gunoi din diferite localităţi, printre care de altfel se află şi Clujul.
Cetăţenii ar trebui să aibă ca scop protejarea mediului şi a sănătăţii umane, crescând eficienţa folosirii resurselor şi a modulul de organizare şi depozitare a rezidurilor.
De altfel, România nu se încadrează în creşterea eficienţei folosirii deşeurilor, aflându-se de fapt într-un impas. Situaţia nu este tocmai plăcută, în România se preconizează o nouă criză a deşeurilor menajere.
Clujul stă cel mai prost la depozitarea deşeurilor
Clujul e al doilea oraş din ţară, atât ca dezvoltare economică, cât şi ca număr de locuitori. Oraşul produce anual peste 200.000 tone de gunoi. Cu toate acestea, Clujul nu are o groapă de gunoi autorizată şi funcţională. Una este în închidere, alta este în construcţie, iar deşeurile ajung în două depozite temporare.
Când noua groapă de gunoi va fi gata, toate deşeurile din depozitele temporare vor fi mutate în noua groapă, iar situaţia va fi tot aceiaşi, deoarece ea se va umple cu deşeurile din depozitele temporare.
Acum, la Pata Rât sunt peste 1.500.000 de tone de deşeuri, în 160.000 de metri pătraţi. Depozitele de deşeuri de la Pata Rât se confruntă continuu cu două mari probleme, precum autoaprinderea din cauza gazului metan format la descompunerea deşeurilor şi scurgerile de levigat din cauza precipitaţiilor şi a apei folosite pentru stingerea incendiilor. Dacă plouă avem probleme cu levigatul, iar dacă nu plouă rampele de gunoi se aprind.
O rezolvarea a problemei vine din partea lui Sandor Korosfoy, director executiv la Asociaţia Ecologică Floarea de Colţ “O soluţie este reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge în depozite. Acest lucru se poate face foarte simplu prin reciclare. Nu mai este timp de aşteptat! Fiecare zi de întârziere duce la creşterea cantităţii de deşeuri din depozitele temporare, crescând astfel riscul de autoaprindere şi contaminare a solului şi a apei cu levigat. Clujul trebuie să înceapă să colecteze selectiv”.
Apel către Emil Boc
Directorul Asociaţiei Ecologice Floarea de Colţ, Sandor Korosfoy, face un apel disperat către primarul Boc pentru a se ocupa şi a găsi o soluţie pentru Cluj, dar nu în ultimul rând pentru a-i îndruma spre selectarea eficientă a deşeurilor, lucru care poate ar schimba ceva.
“Domnule Primar, mă îngrijorează impactul emisiilor depozitelor de deşeuri asupra sănătăţii mele şi a celor din jur. Cerem începerea imediată a colectării selective a deşeurilor, direct de la cetăţeni. Nu a fost şi nu este o soluţie să aşteptăm finalizarea noului depozit judeţean de deşeuri menajere, adunând în continuare deşeurile în amestec şi stocându-le în depozite temporare. În alte comunităţi din România, s-a redus cantitatea de deşeuri transportate la rampe cu peste 60%. Dacă se poate la Târgu Lăpuş, suntem siguri că se poate şi la Cluj! Singura soluţie viabilă pentru a preveni dezastre ecologice precum cel de la Pata Rât, este colectarea selectivă de la cetăţean şi reducerea cantităţii de deşeuri depozitată! Vă cerem, d-le primar, să puneţi imediat la dispoziţia cetăţenilor mijloacele şi informaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor”, scrie directorul Asociaţiei Ecologică Floarea de Colţ.
Proces pierdut de către Consiliul Judeţean Cluj
Clujul de cel puţin trei ani de zile are probleme serioase cu depozitarea deşeurilor, gropile de gunoi din judeţ fiind supraîncărcate iar închiderea lor trebuia sa fie făcută in 2016. În 2015 Consiliul Judeţean anunţa că ar atribui contractele pentru închiderea gropilor de gunoi precum Pata Râţ, Câmpia Turzi, Dej, Huedin, Turda, Gherla, dar totuşi rampele de gunoi din Judeţul Cluj nu au fost închise, continuând să se depună cantităţi incalculabile de gunoi fără ca cineva să ia măsuri.
Într-un final Pata Rât a fost închisă iar Consiliul Judeţean a suplimentat valoarea contractului rezultată din cantităţile suplimentare de deşeuri depozitate între momentul instituirii ofertei şi momentul repartizării contractelor, însă pentru Câmpia Turzii şi Dej din cauza indolenţei Consiliul Judeţean Cluj a fost necesară rezilierea contractului.
Consiliul Judeţean spune ca o vină majora datorită căreia depozitele de deşeuri nu au putut fi închise la timp o au cetăţenii care au sedimentat deşeuri în continuare, precum şi costurile suplimentare pe care a trebuit să le plătească. CJ Cluj a avut contract cu firma Geiger Transilvania SRL, care i-a şi dat în judecată.
Consilul Judeţean are de plătit către Asocierea Geiger Transilvania SRL – Wilhelm Geiger Gmbh&CP.KG- Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL suma de peste 137.000 de euro pentru lucrările realizate în scopul închiderii şi ecologizării rampelor de deşeuri neconforme de la Câmpia Turzii şi Dej.
“Admite cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanta Geiger Transilvania SRL în calitate de lider al Asocierii Geiger Transilvania SRL/Wilhelm Geiger GmbH&Co.KG/Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Cluj. Obliga pârâtul Consiliul Judeţean Cluj să plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de 237.100 lei reprezentând costuri executare contract, respectiv în cuantum de 367.321 lei pierdere de profit. Obligă pârâtul Consiliul Judeţean Cluj să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 28.096 lei. Cu drept de recurs în termen 10 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj”, se arată în soluţia în scurt.
În 2015, împuterniciţii asocierii au cerut o suplimentare de contract de 6 milioane lei, faţă de cele 9 milioane de lei cum era stabilit, pe motivul ca există o cantitate mult mai mare de deşeuri faţă de cea estimată, dar autoritatea judeţeană a anulat pactul.
