Romania, “datoare vandută” la CEDO

Potrivit unei statistici oficiale a CEDO, din data de 1 februarie 2009, România se află pe locul trei în topul plângerilor înaintate la CEDO, după Rusia şi Turcia. Astfel, România are de plătit 18 milioane de euro pentru nerespectarea dreptului la proprietate, aproape jumătate din plângeri având această tematică. Şi în 2008, România se clasa printre primele locuri în clasamentul de dosare înaintate la CEDO. Numărul de plângeri înregistrate, în 2008 a avut o creştere de 23%, depăşind 97.300 de dosare, mai mult de jumătate dintre acestea provenind din Rusia, Turcia, România şi Ucraina.

Lungul drum…

Legislaţia deficitară şi întârzierile în aplicarea acesteia au dus la condamnarea României la CEDO, în cauze care ţin de retrocedările în titluri la Fondul Proprietatea, în bani sau în natură a imobilelor şi proprietăţilor confiscate. Astfel, pentru a-şi putea recupera bunurile la Fondul Proprietatea, păgubiţii trebuie să treacă “mai multe probe”. După ce au obţinut o serie de acte de la autorităţile locale, cetăţenii îşi pot depune dosarele la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). După ce respectivul dosar este aprobat, persoanele care au de primit bani sunt înscrişi pe o listă lungă şi sunt puşi să aştepte, deoarece banii alocaţi nu sunt suficienţi. Suma alocată pentru anii 2009-2012 este de 95,5 milioane lei, bani care nu acoperă nici jumătate din necesarul pentru această perioadă. Potrivit ANRP, până la această dată au fost depuse aproximativ 60.000 de dosare pentru restituirea proprietăţilor, din care doar 10.000 au fost soluţionate. De cele mai multe ori, Guvernul a subliniat “dificultăţile” legate de reglementarea situaţiei imobilelor naţionalizate. În ceea ce priveşte Fondul Proprietatea, CEDO arată că instituţia nu funcţionează în aşa fel încât să reprezinte o compensare efectivă pentru reclamanţi şi că legile interne nu ţin cont de prejudiciul suferit de aceştia pentru lipsa prelungită a punerii în practică a prevederilor legale. La aproape patru ani de la înfiinţarea sa, FP nu a ajuns încă să funcţioneze în scopul pentru care a fost creat.

19 condamnări într-o zi

Anul trecut, România a fost condamnată la CEDO într-o singură zi de 19 ori. În 16 dintre cazuri, judecătorii europeni au constatat că Justiţia din ţara noastră a încălcat dreptul la proprietate prin sentinţele date în procese de retrocedări. Potrivit comunicatului Ministerului Afacerilor Externe, în 11 cazuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a sancţionat vânzările către chiriaşi a unor imobile naţionaliozate, fără ca foştii proprietari să fie despăgubiţi. Prevederile unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului din 1999, care interzicea proprietarilor de case naţionalizate să perceapă chirii, au mai adus alte două sancţionări pentru România la CEDO. În alte trei procese, Curtea de la Strasbourg a constatat că birocraţia excesivă sau taxele de timbru prea mari au dus la prelungirea nerezonabilă a procedurilor de restituire a unor imobile.

25.000 de euro pentru maiorul ucis la Revoluţie

România trebuie să plătească 25.000 de euro după ce CEDO a acordat un verdict favorabil familiei maiorului de Miliţie, Aurel Agache, ucis în decembrie 1989 de manifestanţii împotriva regimului condus de Ceauşescu. Reprezentanţii CEDO au declarat că procedura privind acest caz nu a fost desfăşurată cu diligenţă şi celeritate. La data de 22 decembrie 1989, maiorul de Miliţie, Aurel Agache, în vârstă de 53 de ani a fost ucis în faţa sediului Comitetului de Partid din Târgu Secuiesc, de către un grup de persoane care protestau împotriva regimului comunist. În urma cercetărilor efectuate, în anul 2001, şase dintre persoanele care l-au bătut pe Agache au fost identificate, iar cinci persoane au fost condamnate la pedeapsa cu închisoare între trei şi şase ani. Cazul lui Aurel Agache s-a întins pe o perioadă de 12 ani.

Judecător clujean câştigă la CEDO

Fostul judecător Viorel Burzo a câştigat la CEDO daune de 10.000 de euro, Curtea stabilind că acesta a fost reţinut în condiţii improprii şi că i-a fost încălcat dreptul la viaţa privată. Astfel, CEDO a stabilit ca în cazul fostului şef al Secţiei penale de la Curtea de Apel Cluj, Viorel Burzo, a fost încălcat articolul referitor la interzicerea unui tratament uman sau degradant. Totodată, a mai fost încălcată o altă prevedere referitoare la libertatea şi securitate, prin faptul că Burzo nu a fost adus în termen rezonabil în faţa autorităţilor judiciare. Cu toate acestea, CEDO a considerat că în cazul lui Burzo nu se pune problema de nerespectare a dreptului la un proces echitabil şi a prezumţiei de nevinovăţie. Astfel, Curtea a decis condamnarea statului român la plata a 10.000 de euro şi alţi 1.500 de euro cheltuieli de judecată. Viorel Burzo a fost arestat în 2001, când era şeful Secţiei penale a Curţii de Apel Cluj, sub acuzaţia de trafic de influenţă. Acesta era acuzat că a cerut 5.000 de mărci  şi un set de oale Zepter pentru a interveni într-un dosar de la Curtea de Apel Cluj. În 2001, a fost condamnat la patru ani de închisoare.

O clujeancă a câştigat la CEDO 5000 de euro

Ana Varga, patroana brutăriei Cuptorul de Aur din Piaţa Mihai Viteazul, a câştigat în 2008 la CEDO, România fiind obligată să-i plătească 3.000 de euro daune morale şi 2.000 de euro daune materiale. Ana Varga face parte dintre personajele care, în urmă cu nouă ani, au fost arestate în urma scandalului legat de corupţia din justiţia clujeană. Femeia a fost arestată în 2001 pentru că ar fi primit nişte bani de la Gabor Lajos pentru a obţine întreruperea executării  pedepsei de doi ani, pe care acesta o executa la penitenciarul Gherla. CEDO  a decis că în cazul femeii, au fost încălcate mai multe articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel România fiind nevoită să-i plătească daune de 5.000 de euro.

Despăgubit cu 2,5 milioane euro

Cea mai mare sumă plătită unui reclamant a fost acordată în această vară, Camerei de Comerţ şi Agricultură din Timişoara care, a primit daune materiale de 2,5 milioane de euro plus restituirea a 25 de apartamente. Camera de Comerţ, în calitate de moştenitor a cerut instanţelor româneşti restituirea imobilelor, drept care i-a fost refuzat.

România, rău platnică

Încă din 2008 şi până în prezent, România figurează printre statele cele mai rău platnice, cu toate că este ţara care a avut de plătit încă din 2008 cele mai mari daune, în total de 12,2 milioane de euro. În prezent, România are de plătit aproximativ 18 milioane de euro, în urma condamnărilor la CEDO. Astfel, la începutul anului 2009, numai 5% din plăţi au fost făcute la termen, ceea ce reprezintă aplicarea soluţiilor în şase dosare, în timp ce 20% s-au efectuat după termen, adică 24 de dosare.

Beatrice Golondzac