CEDO discută încă patru cazuri de abuzuri asupra instituţiilor de drept
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) anunţă că patru cauze formulate împotriva statului român vor fi discutate la începutul lunii octombrie. Este vorba, în principal, despre persoane care reclamă condiţiile de detenţie şi relele tratamente primite din partea autorităţilor române în perioada arestului preventiv. Unul dintre aplicanţii de la CEDO este clujean şi a fost încarcerat în urma unei capturi impresionante de heroină, care ar fi dus la destructurarea „Cartelului de la Cluj” în urmă cu un deceniu.
Cazul Leontin Pop versus România se discută la începutul săptămânii viitoare la CEDO. Pop locuieşte în Cluj-Napoca şi are 59 de ani. Acesta a fost arestat sub suspiciunea de trafic de droguri în 10 aprilie 2003 şi a fost condamnat pe 4 octombrie 2005 la închisoare. Sentinţa finală, pronunţată pe 14 iunie 2007, îl condamna la opt ani de închisoare cu executare.
Bazându-se pe articolele 5 şi 3 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la libertate şi siguranţă, respectiv dreptul la detenţie legală decisă de o instanţă, petentul se plânge că a fost ţinut în arest preventiv pentru o perioadă de timp exagerată şi că pentru aceasta instanţele române au dat numai o motivare superficilă.
De asemenea, în baza articolului 6, referitor la dreptul la un proces corect, Leontin Pop reclamă că judecătorii care au judecat acest caz nu au fost imparţiali, mai ales că au fost aceiaşi care au decis măsura arestului preventiv şi prelungirea acesteia. Instanţele române şi-au bazat deciziile pe dovezi găsite în urma unor percheziţii ilegale şi pe ale unor declaraţii ale complicilor, se mai plânge Pop la CEDO.
Omul care a dărâmat castelul
Săptămânalul Clujeanul arăta într-un articol din 2007 că ceea ce ar fi dus la căderea definitivă a „Cartelului de la Cluj” a fost interceptarea, în 7 aprilie 2003, de către poliţişti a celui mai mare transport de heroină din istoria recentă a României. Atunci, într-un autotren, proprietate a clujeanului Leontin Pop, care venea din Turcia, au fost găsite 174 de kilograme de heroină, ascunse sub un transport de detergenţi. Atunci au fost arestaţi Florin Manea, Dănuţ Căpăţână şi Iulian Petrea, ulterior fiind reţinut şi Leontin Pop. Aceştia făceau parte din membrii reţelei moldovene, al cărei şef era Valeriu Bahnari, scrie Clujeanul.
„Drug Enforcement Administration”, agenţia antidrog a Statelor Unite ale Americii, a avut un important rol în ancheta desfăşurată pentru anihilarea „Cartelului de la Cluj”. Agenţia a colaborat cu poliţişti din România, Ungaria, Austria, Germania, Italia, Olanda, Anglia şi Turcia.
În acest dosar au fost trimişi în judecată pentru trafic de droguri de mare risc Torino Vladimir Sfârlea, Alexandru Vladimir Peev, Jordaky Laszlo, Blahunka Gyula, Streit Thomas, Robert Otto, Kormendy Bela Istvan, Andrei Lazăr, Iulian Petrea, Florian Manea, Leontin Pop, Dănuţ Căpăţână, Eugeniu Galesco, Radu Furtună, Gheorghe Gonţa, Igor Iachimov şi Ioan Tău, fost poliţist din Cluj. Valeriu Bahnari, Demir Abdul Razak, Yalcinkaya Burhan şi Regis Taburet Eduard au dispărut şi n-au putut fi arestaţi în momentul începerii anchetei. Ulterior, în cursul anului 2005, Demir Abdul Razak a fost prins la Budapesta, arestat în baza mandatului emis de autorităţile române şi trimis în ţară. Alte 20 de persoane au fost trimise în judecată în stare de libertate. Procesul a început în octombrie 2003, la Tribunalul Bucureşti.
Zeci de kilograme de heroină
În octombrie 2005, instanţa bucureşteană a pronunţat primele sentinţe în acest dosar. Cele mai severe pedepse au fost primite de către Demir Abdul Razak, 21 de ani, şi Torino Sfârlea, 18 ani de închisoare. În iunie 2007, judecătorii instanţei supreme au pronunţat definitiv condamnările în acest dosar.
Mai mulţi cărăuşi din această reţea, printre care şi câţiva clujeni, au fost prinşi cu droguri în timpul unor transporturi spre Occident. În cursul anului 2001, autorităţile italiene l-au depistat pe Fabrizio Tincatti, care transporta 70 de kilograme de heroină, într-un autoturism Renault Espace. În 5 iulie 2002, a fost depistată, în vama Borş, Andrea Deak, care transporta 40 de kilograme de heroină disimulată într-un autoturism Volkswagen Cabrio. Totodată, în 19 septembrie 2002, în vama Borş a fost descoperit Dorin Ioan Ficuţ, care transporta, în autoturismul Volkswagen Vento, înmatriculat în judeţul Cluj, cantitatea de 50 de kilograme de heroină.
Şi Gheorghe Gonţa, un moldovean care trăia în Bucureşti, arestat pentru trafic de droguri în 2003, se plânge, la fel ca Leontin Pop, că a fost ţinut pe o perioadă prea lungă de timp în arest preventiv, fiind condamnat definitiv abia după cinci ani la opt ani de închisoare cu executare. De asemenea, se plânge că nu i s-a permis să beneficieze de asistenţa avocatului ales de el şi nici să confrunte martorii care l-au acuzat.
Condiţii de detenţie deplorabile
În două din cele patru cazuri care vor fi discutate, reclamanţii se plâng de condiţiile de detenţie. Astfel, Silvestru Cotleţ, din Gura Humorului, a fost condamnat la şase luni de închisoare în 2011. Acesta s-a plâns de condiţiile de detenţie de la închisoare din Botoşani, în special de supraaglomerare, condiţii sanitare necorespunzătoare şi calitatea proastă a hranei. Acesta a apelat la CEDO în baza articolului 3, care interzice tratamentul degradant sau inuman.
Nicolae Ţicu, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru jaf armat soldat cu moartea victimei, este închis în prezent la Penitenciarul Bacău. Acesta a fost grav bolnav în copilărie, rămânând cu sechele care i-au cauzat retard în dezvoltarea psihică şi fizică. Tot în baza articolului 3, Ţicu se plânge de condiţiile groaznice de detenţie din penitenciarele prin care a fost plimbat, în special de supraaglomerare şi lipsa tratamentului medical. Acesta a criticat şi procesul judiciar în cazul său, care nu a ţinut cont de dizabilitatea sa, precum şi de investigaţiile superficiale ale autorităţilor în cazul unor atacuri ale altor deţinuţi asupra sa.
Diana Gabor
