Romania, in continuare o tara corupta

Potrivit raportului întocmit de Centrul European pentru Studii Politice (CESP), justiţia din România va continua să fie monitorizată deoarece situaţia în acest domeniu nu este nicidecum „roză”. Cu toate că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că monitorizarea justiţiei se va încheia în timpul mandatului său, acest lucru nu este nici pe aproape să se întâmple. Raportul celor de la CESP critică în primul rând Guvernul Boc pentru Ordonanţele de Urgenţă emise în mod excesiv, ajungând pe picior de egalitate cu Parlamentul. Nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu scapă de critici din pricina faptului că încalcă reguli având la procesele civile judecători din drept penal, iar la procesele penale judecători din drept civil. De asemenea, în raport apar şi problemele salariale cu care se confruntă magistraţii din CSM în prezent. În timp ce unii  se bucură de salarii generoase, alţii nu sunt la fel de norocoşi şi primesc remuneraţii modeste. Nu există încă legi coerente în România, iar unele dintre acestea sunt modificate în fiecare zi în funcţie de interesele parlamentarilor şi ale  miniştrilor.

DNA – instituţia cea mai activă din România

Chiar dacă raportul întocmit de Centrul European pentru Studii Politice aduce la adresa ţării noastre numai reproşuri şi critici, există şi câteva cuvinte de laudă pentru DNA. Instituţia condusă de Daniel Morar este una  dintre cele mai active, în colaborare cu Uniunea Europeană, din domeniul justiţiei. În 2008, eficienţa DNA a crescut cu 8% faţă de 2007, iar cazurile finalizate au crescut cu 11%  faţă de anul precedent. Astfel, numărul cazurilor trimise în instanţă a crescut cu 64%, iar numărul persoanelor arestate s-a dublat. DNA este singura instituţie care a adus un plus României.

CSM, criticat tot mai des

Raportul CESP critică CSM, instituţia fiind acuzată că nu a luptat suficient pentru transparenţa în sistemul judiciar şi are alte priorităţi. „CSM a făcut eforturi în a doua parte a lui 2008 pentru creşterea transparenţei în sistemul judiciar. Sunt exemple evidente precum împărţirea aleatorie a dosarelor. Însă, mai sunt tribunale din provincie unde nu funcţionează acest sistem, nu se înregistrează şedinţele de judecată, iar personalul auxiliar nu este suficient de pregătit”,  se specifică în raportul CEPS. De asemenea, raportul prevede şi faptul că înlocuirea judecătorilor sau a completului de judecată în timpul unui proces poate trezi suspiciuni. Judecătoarea Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România,  consideră că atât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi CSM sunt  învinuite că nu-şi îndeplinesc bine rolul. „Nu se văd rezultatele. Ar trebui întrebat CSM de ce este criticat. Cred că una dintre problemele CSM este aceea că nu comunică cu publicul”, a declarat Gârbovan. Totuşi, raportul laudă CSM pentru eforturile de a-i ajuta pe magistraţi să participe la specializări.

Salarii mari şi mici

Potrivit raportului, „bugetul instanţelor şi cel al ministerelor trebuie crescut pentru a acoperi nu doar majorarea necesară a numărului de judecători şi procurori, ci şi a celorlalţi angajaţi. La sfârşitul lui 2008, şi DNA avea puţini angajaţi, doar 83% din funcţiile de procurori fiind ocupate”. Preşedintele UNJR este de părere că şi salariile influenţează în vreun fel munca pe care o depune un magistrat. „Unii magistraţi sunt suprasolicitaţi, iar salariile nu sunt pe măsura efortului depus”, a declarat aceasta. CEPS consideră că salariile mici sunt motivul pentru care magistraţii au optat pentru alte slujbe,  devenind  avocaţi sau notari. „ Salariile magistraţilor trebuie mărite pentru a le păstra independenţa şi pentru a reduce riscul incidentelor de corupţie. Dar, în timp ce unele salarii sunt modeste, cele ale judecătorilor din CSM şi ale celor de la Curtea Cosntituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt exagerate”, atestă documentul.

ICCJ nu este de încredere

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) diminuează încrederea în justiţie prin neclarităţile legale. „ICCJ este criticată pentru că nu îşi face bine treaba. Sistemul merge tot mai rău, iar legislaţia nu este coerentă. Nu există o tehnică legislativă”, a declarat judecătorul Dana Gârbovan.  Imputări apar şi în raportul celor de la CESP. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în loc să-şi îndeplinească rolul de a furniza o legislaţie corespunzătoare, e chiar sursa unor neclarităţi legale, diminuând încredere în justiţie. Numărul recursurilor în interesul legii  a crescut semnificativ în ultimul an, iar deciziile nu sunt publicate mereu în Monitorul Oficial”, arată raportul. Bugetul celor de la ICCJ şi CSM este diferit şi mai mare decât al celorlalte instanţe, motiv de divergenţe între magistraţi.

Legi modificate în fiecare zi

În ceea ce priveşte Codurile, raportul arată că României i-a fost solicitat să redacteze coduri noi şi nu să le modifice pe cele existente de pe vremea comunismului. „La sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, Guvernul a continuat în mod excesiv să emită Ordonanţe de Urgenţă, ajungând să egaleze numărul legilor adoptate de Parlament. Adesea, parlamentarii, miniştri sau alţi oficiali de rang înalt au interese în diferite grupuri economice sau de altă natură şi solicită implementarea anumitor legi pentru a le apăra”, descrie raportul. Faptul că Guvernul a introdus taxa de mediu a dus la apariţia altor critici la adresa ţării noastre. Preşedintele UNJR declară că noile coduri ar trebui adoptate cât mai repede, iar legile să rămână nemodificate. „Sper ca noile coduri să fie adecvate cerinţelor şi accesul cetăţenilor la ele să se facă mai uşor. Legile nu trebuie să fie modificate de la o zi la alta, cum se întâmplă acum, deoarece îngreunează munca magistraţilor. Legislaţia incoerentă îi trimite pe români la CEDO”, a continuat Gârbovan. România  încă  se confruntă cu problema despăgubirilor foştilor proprietari. În 2008, ţara noastră s-a situat pe locul trei în ceea ce priveşte numărul de plângeri depuse la CEDO. Aproape toate plângerile fac referire la nerespectarea dreptului de restituire a proprietăţilor confiscate de stat. Astfel, legile necorespunzătoare şi deficienţele din justiţie contribuie la imaginea slabă a sistemului juridic din România. Până acum, Guvernul a evitat să furnizeze legi raţionale şi eficiente din domeniile vitale, ca cel al proprietăţii sau sănătăţii. Raportul specifică faptul că despăgubirea prin intermediul Fondului Proprietatea nu oferă nici o garanţie că foştii proprietari vor fi despăgubiţi cât de curând.

Beatrice Golondzac