România Medievală este un proiect cu o dezvoltare permanentă care îşi propune să facă cunoscute cele mai importante opere de artă din România în cele mai importante 8 muzee din Europa. Cei care se ocupă de proiect, în frunte cu iniţiatorul Laurent Chrzanovski, au atras pe lista muzeelor interesate încă trei mari nume: Muzeul din Piaţa Roşie din Moscova, Muzeul din Salonic, Grecia, şi Muzeul din Speier, Germania. Printre celelalte capitale în care vor fi prezentate istoria românilor se numără Spania, Italia, Franţa, Germania, Anglia. Echipa a strâns până în prezent aproximativ 1.000 din cele 2.000 de obiecte care vor fi prezentate la nivelul întregii Europe
Dacă până în prezent românii au stat întotdeauna la picioarele ruşilor şi istoria noastră a fost una de supunere totală faţă de puterea colosală a imperiului ţarist, pentru prima dată avem şansă să fim în faţa lor. Dacă preşedintele Rusiei, Dmitry Medvedev, îşi are sediul în Piaţa Roşie numărul 5-7, cele mai valoroase opere de artă descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul României vor fi amplasate în Muzeul din Moscova, situat în Piaţa Roşie numărul 1. Istoria României va fi expusă chiar în centrul Rusiei, iar acest proiect a fost dezvoltat de un elveţian, Laurent Chrzanovski. Gazeta de Cluj a discutat cu acest expat care este un adevărat patriot român.
Patronajul Instituţiei Președinției, a Ministerului Afacerilor Externe, dar şi a Ministerului Culturii arată faptul că proiectul este important şi în vizorul autorităţilor române. În sfârşit un proiect cultural important care pune sub lupa întregii Europe paginile istoriei noastre este băgat în seamă de persoanele cu rol de decizie în România.
„Ministerul Culturii are sarcina să-şi bugeteze din timp fondurile pentru acest proiect pentru anul 2012 pentru că expoziţia se va deschide în 2013. Sunt 50 de muzee din Iaşi, Bucureşti, Cluj care trebuie să le verificăm. În muzeele prioritare am fost şi continuăm pentru că trebuie să ajungem la mijlocul anului viitor cu lista completă. Momentan am ales 1.000 de obiecte, dar cred că vom ajunge la 2.000. Proiectul „România Medievală” este o şansă extraordinară de a pune în valoare operele marilor muzee din România, care majoritatea sunt închise pentru renovare”, susţine Laurent Chrzanovski.
România Medievală, proiect posibil doar acum
„Peste cinci sau zece ani nu va mai fi posibilă o astfel de expoziţie pentru că muzeele nu doresc să piardă activitatea lor dând toate comorile. În schimb acum când Muzeul de Istorie a Transilvaniei este complet închis pot pleca toate obiectele de artă. Louvre are de exemplu o regulă că nu dă mai mult niciodată de 10% dintr-o expoziţie. Capodoperele ca Mona Lisa nu vor pleca niciodată”, a declarat Laurent Chrzanovski.
Dificultatea remanierilor
„Pentru noi singura dificultate este că sunt multe remanieri şi mulţi directori se schimbă. Astfel, trebuie să le explicăm la fiecare de la început ce vrem să facem şi de ce. Parteneriatul Ministerului Afacerilor Externe ne-a ajutat foarte mult în dezvoltarea proiectului. Am primit supervizarea instituţiei Preşedinţiei, a urmat Ministerul Culturii”, a explicat directorul proiectului.
Cea mai mare expoziţie
„România medievală” va fi cea mai mare expoziţie a României în străinătate şi va fi vernisată în cele mai importante ţări din Europa de Vest. „România medievală va fi cea mai importantă expoziţie a României în străinătate. Interesul acestui proiect este să arate că România este un mozaic absolut extraordinar şi că este chiar prisma prin care se poate înţelege toată Europa. România a fost legată de Imperiul Bizantin, de Europa centrală, dar a avut şi o legătură cu lumea slavă. Putem consideră atunci că România este un mozaic de popoare şi de influenţe artistice, arhitectonice, absolut pasional îmbinate şi un cadru unic în Europa”, a declarat, în exclusivitate pentru Gazeta de Cluj, Laurent Chrzanovski, directorul proiectului „România Medievală”
Toate regiunile României, promovate
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT) va fi centrul acestui proiect, după ce muzeul clujean a colaborat şi în cadrul proiectul „România Neolitică”. În cadrul proiectului din 2013 se va pune accent pe toate zonele importante ale României. Toate obiectele din ţară care vor fi prezentate în cadrul proiectului România Medievală vor fi aduse la Cluj la MNIT şi apoi vor zbura spre diverse destinaţii din Europa.
„România medievală – şi ne referim aici la Ţara Românească şi Moldova, cu impresionanta lor tradiţie culturală post-bizantină, la Transilvania, frontieră înaintată a lumii occidentale şi spaţiu al toleranţei şi convieţuirii, la Dobrogea, una dintre ultimele bastioane ale civilizaţiei Bizanţului, devenită ulterior un punct marcant pe harta civilizaţiei islamice – a fost un spaţiu de convergenţă, un teritoriu al întâlnirii tuturor civilizaţiilor care au contribuit la istoria acestui continent”, susţine istoricul. Tudor Sălăgean arată în continuare că printre obiectivele turistice de patrimoniu care vor fi promovate se numără bisericile din Bucovina, castelele Bran şi Hunedoara sau cetatea de scaun a Sucevei. „Printre obiectivele turistice de patrimoniu definitorii pentru spaţiul românesc se numără bisericile şi mănăstirile din Bucovina: Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Humor, Voroneţ, lăcaşe religioase care au fost introduse în patrimoniul UNESCO; bisericile fortificate săseşti din sudul Transilvaniei; castelele Bran şi Hunedoara; cetatea de scaun a Sucevei şi celelalte cetăţi ale Moldovei; cetatea de la Poenari, împreună cu cetăţile, bisericile şi mănăstirile din Ţara Românească; cetăţile şi bisericile din Transilvania. Toate acestea au un numitor comun: ele aparţin patrimoniului nostru medieval”, consideră istoricul. Expertul în istorie medievală consideră că proiectul „România medievală” va avea „semnificaţii cu adevărat europene”. „România medievală” este un proiect expoziţional a cărui elaborare se află încă în faza sa incipientă. El işi propune valorificarea expoziţională a unui patrimoniu istoric şi arheologic care are, fără nici o rezervă, dimensiuni şi semnificaţii cu adevărat europene. Ne dorim ca acest proiect să ilustreze nu doar trecutul nostru medieval, ci şi o nouă faţă, cu totul alta, a culturii din România”, a declarat anterior comisarul general al proiectului, Tudor Sălăgean.
Tiberiu Hrihorciuc