Gazeta de Cluj a comparat rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2004 cu cele de anul acesta, comparaţie care relevă faptul că Traian Băsescu a câştigat în 2009 în aceleaşi zone în care a avut câştig de cauză în 2004, adică Ardeal şi Dobrogea. Mircea Geoană a călcat, în schimb, pe urmele lui Adrian Năstase, având câştig de cauză în Moldova şi Muntenia.

Diferenţele dintre cele două runde de alegeri prezidenţiale se observă, dincoace de Carpaţi, în Maramureş, unde în 2004 a avut câştig de cauză Adrian Năstase, iar anul acesta Traian Băsescu, şi în Secuime (Mureş, Harghita şi Covasna), zonă care, de asemenea a cunoscut o răsturnare de situaţie, în 2009, în favoarea lui Traian Băsescu. Zonele cu populaţie predominant maghiară au basculat anul acesta spre dreapta din mai multe motive. În primul rând, în 2009 influenţa UDMR este mult mai scăzută în Secuime faţă de acum cinci ani. Între timp, Partidul Civic Maghiar, rivalul Uniunii, a câştigat tot mai multă influenţă în rândul electorilor unguri, rupând monopolul acestui partid etnic. Pe urmă, este foarte posibil ca Traian Băsescu să contabilizeze abia acum efectul favorabil al vizitelor făcute în Secuime, fiind singurul şef de stat care a descălecat acolo de la înfăptuirea României Mari încoace. Tot ca o premieră, cu semn schimbat, este prima dată când dreapta a pierdut Bucureştiul, învingătorul turului 2 fiind Mircea Geoană.
În 2004, ca şi acum, Traian Băsescu a învins în Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea), cu toate că primul judeţ este, la nivelul administraţiei locale, dominat de PSD. În paranteză fie spus, judeţul Constanţa este un bun argument contra tezei vehiculate de social-democraţi, privind ipotetica fraudare a alegerilor de către guvernul PD-L. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, care a câştigat localele de anul trecut din primul tur, deci se presupune că are o influenţă covârşitoare în zonă, nu a reuşit să-şi transfere popularitatea asupra candidatului PSD la prezidenţiale, Mircea Geoană.
În Suceava, fieful lui Gheorghe Flutur, Băsescu a ieşit învingător, dar influenţa eventuală a fruntaşului PD-L nu este o explicaţie convingătoare, întrucât şi în 2004, când administraţia locală era dominată de PSD, actualul preşedinte a contabilizat cele mai multe voturi în acest judeţ. Aşa cum vestitul patron al echipei Ceahlăul, PD-L-istul Gheorghe Ştefan – Pinalti, nu a reuşit să-i mobilizeze pe nemţeni în favoarea lui Traian Băsescu.
Revenind la Transilvania (incluzând aici şi Banatul), cel mai mare scor a fost obţinut de preşedintele în funcţie în Arad (63,92 %), Cluj (62,77 %) şi Sibiu (61,08 %).  Dacă în primele două cazuri ar putea fi bănuite influenţe ale liderilor PD-L Gheorghe Falcă, respectiv Emil Boc, în favoarea lui Traian Băsescu, sibienii au mers contra curentului. Chiar dacă Klaus Iohannis a fost practic plebiscitat anul trecut la Primaria Sibiu, cu circa 80 % din voturi, promisiunea că acesta ar conduce guvernul României nu a fost în măsură să-l transforme pe Mircea Geoană în învingător în acest judeţ. Nici măcar plimbarea primarului sas pe la televiziuni sau, de 1 decembrie, în balconul Operei din Timişoara, la braţ cu Mircea Geoană sau Crin Antonescu, nu a impus candidatul PSD în oraşul condus de Iohannis.
Cea mai vehiculată teorie a victoriei dreptei (indiferent de comportamentele ocazionale, prin programul politic Traian Băsescu se plasează mai la dreapta decât Mircea Geoană) este că aceasta este cu atât mai probabilă cu cât zona respectivă este mai dezvoltată economic, deci şi nivelul de trai mai ridicat. Astfel, singurele judeţe din Transilvania ân care a învins candidatul PSD sunt Sălaj şi Hunedoara, printre cele mai sărace ale zonei, în timp ce în Muntenia actualul preşedinte a avut succes în Prahova, unul dintre cele mai dezvoltate economic din sudul ţării. Teza este confirmată de votul diasporei, covârşitor în favoarea lui Traian Băsescu.

Radu Lupeanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here