România riscă infringementul din cauza Rasdaq

O serie de surse de pe piaţa bursieră spun că Uniunea Europeană se pregăteşte să deschidă împotriva României procedura de infringement dacă autorităţile nu rezolvă “problema” Rasdaq. Informaţia este confirmată şi de Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care a susţinut această informaţie la prezentarea unui bilanţ al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul trecut. În momentul de faţă parlamentarii trebuie să adopte una dintre cele două propuneri legislative de reglementare a acestei pieţe bursiere.

În urmă cu câţiva ani, din calitatea de deputat al PRM, Irina Loghin a declarat în cadrul unei emisiuni TV că Rasdaq ar trebui arestat! Se pare că solista de muzică populară a avut o premoniţie pentru că, în momentul de faţă este posibil ca asupra României să se deschidă procedura de infringement, însă acest lucru nu s-ar mai fi întâmplat dacă autorităţile ar fi luat măsuri la momentul respectiv.

Conform unor surse de pe piaţa bursieră, Comisia europeană se pregăteşte să deschidă, împotriva României, procedura de infringement dacă Guvernul nu va reglementa în cel mai scurt timp statutul pieţei bursiere Rasdaq. Informaţiile respective au fost confirmate şi de un oficial al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache.

„Parlamentul ar trebui să discute în sesiune extraordinară proiectul de lege privind restructurarea pieţei RASDAQ şi să îi arătăm Comisiei Europene că vom rezolva această problemă. Ministerul Afacerilor Externe a primit în această săptămână o scrisoare din partea Comisiei Europene privind o posibilă declanşare a procedurii de infringement pentru nereglementarea pieţei RASDAQ”, a spus Mircea Ursache în faţa senatorilor şi deputaţilor din cadrul Comisiilor de buget, finanţe.

Conform surselor bursiere, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) poartă de mai mult timp cu instituţiile europene o corespondenţă referitoare la proiectele de lege pentru reglementarea acestei pieţe, însă până în momentul de faţă nu s-a luat nici o decizie hotărâtoare în privinţa acestui aspect. Autorităţile europene se declară nemulţumite de această situaţie pentru că încă de la începutul acestui an CNVM a făcut o analiză referitoare la statutul Rasdaq însă rezultatele nu s-au concretizat în nici un fel. Mai mult, în urma raportului, comisia valorilor mobiliare nu a dat nici un fel de indicaţii în privinţa vreunei rezoluţii referitoare la Rasdaq şi a trimis proiect Ministerului de Finanţe prin care se “spală pe mâini” de luarea unei decizii.

Proiectul de închidere a bursei devine “fierbinte”

Proiectul de desfiinţare a “bursei gri” a fost semnat de aproape 30 de senatori şi prevede ca noua lege să reglementeze procedurile aplicabile societăţilor comerciale ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa Rasdaq, în vederea admiterii acestora la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau în vederea tranzacţionării pe un sistem alternativ de tranzacţionare autorizat de CNVM.

Potrivit proiectului, Bursa de Valori Bucureşti trebuie să identifice societăţile de pe Rasdaq care se califică pentru piaţa reglementată, acestea urmând să convoace acţionarii pentru a hotărî transferul. Companiile pot alege şi listarea pe unul dintre sistemele alternative de tranzacţionare aprobate de CNVM.

În expunerea de motive se arată că prin proiectul de lege se intenţionează crearea unui cadru de reglementare a tranzacţiilor cu instrumente financiare „armonizat cu legislaţia europeană” şi „garantarea integrităţii şi eficienţei globale a sistemului financiar românesc”.

Adoptarea actului legislativ ce urmează să fie promovat în scopul reglementării regimului juridic al societăţilor ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa Rasdaq este considerat de maximă urgenţă, se mai arată în expunerea de motive.

UE nu are Rasdaq în lista burselor oficiale

Conform proiectului depus de senatori, este prevăzut că preţul pe acţiune care urmează să fie achitat în cazul retragerii din societate se stabileşte în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare de către un evaluator independent înregistrat la CNVM, iar dreptul de retragere poate fi exercitat de acţionari în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii AGA în Monitorul Oficial. În cazul în care acţionarii solicită retragerea de la tranzacţionare, societatea trebuie să achite acestora contravaloarea titlurilor în termen de cel mult 45 de zile de la primirea cererii, iar în situaţia în care adunarea generală hotărăşte iniţierea demersurilor pentru admiterea pe un sistem alternativ de tranzacţionare, obligaţia de acordare a dreptului de retragere nu este aplicabilă.

Reprezentanţii CNVM au declarat de mai multe ori că Rasdaq se află într-o zonă incertă pentru că, deşi companiile listate se supun aceloraşi reguli ca şi pe piaţa reglementată, Rasdaq nu a făcut parte din listele cu pieţele bursiere pe care CNVM le-a raportat Uniunii Europene.

În acest moment, pe listele Uniunii Europene, în România figurează doar două pieţe bursiere: Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Sibex.

Decizia de închidere a Rasdaq s-ar fi putut lua încă din 2010, când CNVM a avizat un sistem de tranzacţionare alternativ (ATS) al Bursei de Valori Bucureşti, dar cei care ar fi trebuit să se mute au întârziat din cauza regulilor prea stricte la care ar trebui să se supună. Motivul pentru care Piaţa Rasdaq a fost susţinută timp de 16 ani este că majoritatea companiilor listate au făcut obiectul tranzacţiilor cunoscute sub denumirea generică de “privatizări cu cântec”.

Cum s-a “născut” Rasdaq

Unul dintre cei care au luat parte la “naşterea” Rasdaq a povestit în ziarul Bursa modul în care a apărut această piaţă. “Am să dezvălui câteva detalii asupra implicării mele personale şi a rolului ziarului BURSA, în perioada de concepere, de către consultanţii americani, a pieţei Rasdaq (toamna anului 1995, până în primăvara lui 1996), detalii niciodată publicate până acum, care ar putea lămuri unele întâmplări mai vechi (generatoare de zvonuri false) şi să arunce o lumină asupra a ceea ce se petrece acum. M-am bucurat când, în toamna lui 1995, au venit americanii de la USAID, chemaţi (prin spatele premierului Nicolae Văcăroiu) de Ştefan Boboc (preşedintele CNVM de atunci, singurul din istoria planetei, cu o funcţie ca asta, care a ajuns la pârnaie) să-l ajute la dezvoltarea pieţei noastre de capital. Pe atunci, ziarul BURSA încuraja constituirea pieţei noastre de capital, cu mijloace publicistice – în afara articolelor publicate, organizaserăm rubrici de mică publicitate unde apăreau anunţuri de vânzări şi de cumpărări de valori mobiliare (iniţial, Certificate de proprietate, ulterior, acţiuni din programele pilot de privatizare, din anul 1993 şi de la începutul lui 1995)”, spune persoana sub protecţia anonimatului.

Răzvan Robu