Problemele care au dus la absorbţia foarte slabă a fondurilor europene în exerciţiul financiar 2007-2013 par să se repete şi în exerciţiul 2014-2020. Cel puţin asta reiese din maniera în care tocmai se desfăşoară discuţiile în negocierile preliminare ale României pentru Acordul de parteneriat cu Comisia Europeană pentru viitoarele fonduri structurale 2014-2020.
România, prin Ministerul Fondurilor Europene, negociază cu Comisia Europeană Acordul de parteneriat, documentul strategic fundamental care va stabili priorităţile şi instituţiile prin care ţara noastră va absorbi fondurile europene în cadrul exerciţiului financiar al UE 2014-2020. Pentru perioada următoare, România ar avea la dispoziţie 39,9 miliarde de euro, fonduri structurale şi de coeziune, conform deciziilor de la Consiliul European. Ţara noastră riscă, însă, să nu se poată atinge de aceşti bani mai devreme de decembrie 2014, din cauza incompetenţei Ministerului Fondurilor Europene în elaborarea strategiei ce va sta la baza solicitării fondurilor.
Observaţiile tranşante ale Comisie Europene
Comisia Europeană a elaborat o analiză detaliată asupra draftului de Acord de parteneriat trimis de Guvernul României la Bruxelles pentru atragerea fondurilor europene în exerciţiul financiar 2014-2020. Comisia reproşează în primul rând că, în loc să-şi facă efectiv analizele tematice, Guvernul României a copiat efectiv documentaţia europeană, în speţă recomandările specifice de ţară.
Va prezentăm câteva extrase din analiza punctuală pe care experţii de la Bruxelles o fac asupra proiectului de Acord. Se poate observa că aceasta atinge toate domeniile vieţii economice şi sociale şi este extrem de dură şi pragmatică, deloc mascată de neputinţa demagogică cu care suntem obişnuiţi să ne abordeze politicienii români. Concluzia la care ajung experţii de la Bruxelles arată, fără menajamente diplomatice, că draftul de Acord de parteneriat transmis de Ministerul Fondurilor Europene la Comisia Europeană este slab fundamentat şi nu are consistenţă şi viziune strategică.
Astfel, se reproşează că proiectul de Acord nu face ”nicio referire la cheltuielile private precare în cercetare şi dezvoltare. Nicio referire explicită la strategia de competitivitate sau la o listă a sectoarelor prioritare. Priorităţile se referă la măsuri tehnice, fără concentrare strategică sau obiective”.
La obiectivul IT şi Comunicaţii se arată că nu se face ”nicio referire la instrumentul de cartografiere planificat cu identificarea eşecurilor pieţei şi evaluarea decalajului privind accesul la tehnologia de generaţie următoare la internetul de mare viteză, după cum s-a anunţat în dialogul informal; nicio inventariere a investiţiilor 2007-2013”.
Ministerului Fondurilor Europene i se reproşează că nu există ”nici o referire la obstacolele pentru extinderea şi dezvoltarea IMM-urilor, cu accent exclusiv pe crearea de IMM-uri, care nu pare să fie o preocupare majoră în România”, precum şi ”absenţa unei analize a sectoarelor cu potenţial de creştere şi dezvoltare”.
Nici eficienţa energetică nu stă mai bine, deoarece ”nu s-au identificat sectoarele de oportunitate pentru energiile regenerabile” şi nu se face “nicio referire la Planul naţional de acţiune pentru eficienţă energetică şi la Planul naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile. Analiza şi argumentarea sunt incomplete şi precare. Eficienţa energetică a clădirilor este o problemă principală care nu este acoperită. Nicio referire la eficienţa energetică, ca principiu integrat al finanţării UE, în special pentru IMM-uri”.
Obiectivul referitor la schimbările climatice şi adaptarea nu este nici pe departe atins, deoarece nu există ”nicio analiza holistică a riscurilor, doar simple referiri la riscurile specifice (inundaţii, secetă şi eroziune). Analiza trebuie să abordeze vulnerabilităţile şi capacitatea de adaptare. Nicio prezentare raţională a diferitelor etape de gestionare a dezastrelor. Referiri inadecvate la nevoile specifice şi la proiecte (rezervoare de apă) şi la irigare. Măsurile non-structurale sunt de asemenea relevante pentru alte riscuri decât seceta, în special inundaţiile”.
În ceea ce priveşte protecţia mediului, se arată că la acest capitol se ignoră “obiectivele de protecţie a naturii din cadrul Politicii comune pentru pescuit şi a Politicii agricole comune, precum şi potenţialul oferit de peisajele naturale din România şi de biodiversitate, care pot fi valorificate prin măsuri agro. Referiri inadecvate la nevoia de a sprijini construcţia incineratoarelor de gunoi, în locul cerinţelor generice de conformare la obiectivele 2016”.
Capitolul transporturi apare ca o ”listă oscilantă de priorităţi, fără justificare sau referire la nevoia de prioritizare, în toate sectoarele. Nicio referire la Masterplan şi la prioritizarea nevoilor de cheltuire. Nicio referire la referire la siguranţa rutieră. Nicio referire la situaţia din sectorul feroviar şi la nevoia de restructurare”.
Experţii sunt foarte duri şi în ceea ce priveşte educaţia, despre care arată că oferă o ”slabă dezvoltare privind provocările şi priorităţile de formare profesională, educaţia terţiară, documentul concentrându-se în principal pe învăţământul secundar, şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, inclusiv identificarea sectoarelor strategice în care ar trebui să fie abordate nepotrivirile de competenţe cu piaţa muncii”.
Ca o concluzie, se poate spune că întreg proiectul dovedeşte o ”justificare inadecvată şi simptomatică pentru absorbţia slabă a fondurilor europene”.
Experţii europeni reproşează Guvernului că nu a învăţat lecţiile eşecului implementării programelor europene din perioada de finanţare 2007-2013, care au ajuns în prezent la circa 15% absorbţie, în şase ani şi jumătate de când România are la dispoziţie banii europeni.
”Nicio lecţie învăţată din implementarea programelor 2007-2013, pentru multe sectoare”, se arată în documentul european.
Crina Crainic
