Romania s-a facut “beton” in cazul Granitul
Doar pentru un singur proces pierdut la CEDO, statul trebuie sa plateasca, din banii proveniti din taxele si impozitele percepute, peste jumatate de milion de euro. Insa sumele totale pe care guvernul trebuie sa le plateasca in urma nerespectarii legislatiei sunt de cateva milioane de euro. In urma acestor condamnari, nimeni nu este tras la raspundere. Indiferent ca este vorba de procese penale, comerciale sau civile, Romania pierde din cauza modului in care unii aleg sa judece in instantele din tara.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a acordat Guvernului Romaniei un termen de trei luni pentru a ajunge la o intelegere cu SC Granitul SA, companie in care statul roman a fost actionar majoritar, in caz contrar Romania putand fi obligata de CEDO sa plateasca despagubiri cuprinse intre 600.000 de euro si unmilion de euro. SC Granitul SA SC, companie privatizata in 1998, a solicitat Curtii Europene sa ii acorde daune materiale de 1,064 milioane euro, plus daune morale, in valoare de 50.000 de euro, insa reprezentantul Guvernului a sustinut ca valoarea terenului nu este mai mare de 665.000 de euro si ca daunele morale nu sunt potrivite in acest caz.
SC Granitul SA a dat in judecata statul roman dupa ce, printr-o decizie de Guvern, in 1996, i-a fost luat un teren si trecut in proprietatea publica a statului, pentru a fi utilizat in vederea crearii zonei libere de la Giurgiu. Compania, care pana in 1998 a avut capital majoritar de stat, a considerat ca terenul facea parte din capitalul sau social, si nu putea fi instrainat decat printr-o Hotarare AGA, nu printr-un act al Guvernului, chiar daca statul roman se afla printre actionari.
Preluarea terenului s-a facut fara niciun fel de despagubire prealabila, fiind, asa cum a sustinut la CEDO reclamantul SC Granitul SA, o nationalizare. Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeana a mentionat, la randul sau, ca nu a fost vorba de o expropriere sau nationalizare, ci numai de un transfer al dreptului de proprietate, in baza unui act administrativ al Executivului.
Instantele interne nu au dat castig de cauza companiei, negand in repetate randuri dreptul acesteia de a primi despagubiri pentru terenul luat de stat. CEDO a constatat ca, prin decizia Guvernului de a lua terenul societatii, fara o prealabila si justa despagubire, s-a creat un dezechilibru intre interesul general si cel al societatii, aceasta din urma fiind obligata sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, de natura sa incalce respectarea drepturilor garantate de Conventie.
Cat poti gastiga de pe urma unei nationalizari
In final, SC Granitul SA a solicitat statului roman daune materiale de 1 milion 54.000 de euro, cat ar fi valorat in prezent terenul, dar si daune morale de 50.000 de euro, pentru "suferintele" create de nationalizare si pentru stresul la care au fost supusi reprezentantii companiei, urmare a tuturor procedurilor judiciare prin care au fost nevoiti sa treaca. La randul sau, reprezentantul Guvernului la CEDO a sustinut ca actiunea Executivului a fost una legala si in conformitate cu prevederile Conventiei, pentru ca nu a fost vorba de o expropriere, ci numai de un transfer al dreptului de proprietate, urmare a unui act administrativ al Guvernului, dar si ca plangerea SC Granitul SA a fost introdusa tardiv la Curte.
CEDO a statuat ca, in ceea ce priveste cesionarea actiunilor statului la SC Granitul SA si transferul implicit al controlului detinut de stat catre alte persoane juridice, Guvernul nu a produs nicio dovada de natura sa infirme aplicarea in speta a principiului continuitatii personalitatii juridice a companiei. Mai mult, Curtea a aratat ca, in virtutea deciziei Guvernului, numarul 788 din 11 septembrie 1996, transferul terenului din proprietatea reclamantei in cea a statului nu a fost insotit de o indemnizatie cu titlu de daune, iar acest lucru nu a fost justificat ori explicat suficient de instantele interne care au dat castig de cauza statului roman. Pe de alta parte, Curtea a mentionat ca Guvernul nu a fost capabil sa mentioneze prevederea legala care i-ar fi permis sa gestioneze in mod direct patrimoniul societatii, tinandu-se cont de faptul ca statul era actionar majoritar al companiei la momentul deciziei Guvernului. In plus, Guvernul nu s-a folosit de exproprierea pentru cauza de utilitate publica prevazuta de legea speciala cu numarul 33/1994. Tinand cont de toate elementele, Curtea a aratat ca Guvernul nu s-a folosit de nicio circumstanta exceptionala care sa justifice absenta unei indemnizatii. CEDO a aratat in final ca: "In consecinta, absenta totala a indemnizatiei a determinat recurenta sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu respectarea drepturilor garantate de articolul 1 din Protocolul numarul 1. Recurenta a pierdut total si definitiv proprietatea asupra terenului in litigiu urmare a transferului in proprietatea publica a statului. Chiar daca nu a avut acte de expropriere in forma ceruta de dreptul intern, Curtea considera ca transferul de proprietate poate fi asimilata cu o deposedare".
Milioane din incompetenta
Romania trebuie sa plateasca 3.191.519 de euro pentru condamnarile la CEDO din anul 2010, in timp ce pentru condamnarile din 2009 despagubirile sunt de aproximativ 12 milioane de euro, informeaza Ministerul Justitiei(MJ) intr-un comunicat remis marti. „Conform datelor comunicate de Agentul Guvernamental, pana la 16 iulie 2010, suma despagubirilor pe care statul roman trebuie sa le plateasca in urma condamnarilor la CEDO este de 3.191.519 EUR, pentru anul 2010”, se arata in comunicatul MJ. Potrivit Ministerului, din analiza hotararilor pronuntate impotriva Romaniei de catre CEDO a rezultat ca cele mai multe condamnari pronuntate de CEDO impotriva Romaniei in 2009 sunt cele privind incalcarea dreptului de proprietate-91 de hotarari, dreptului la un proces echitabil-72 de hotarari si dreptului de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante-15 hotarari. „In vederea identificarii de masuri pentru prevenirea in viitor a unor noi condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in materia restituirii proprietatilor preluate de stat, in perioada regimului comunist, a fost constituit, la nivelul Guvernului, un grup de lucru interministerial format din mai multe institutii: Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, Ministerul Afacerilor Externe – prin Agentul Guvernamental la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Justitiei”, potrivit comunicatului. Totodata, sustine Ministerul Justitiei, institutia a realizat proiectul de Lege privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor (recent adoptat de Guvern si transmis Parlamentului spre adoptare), care are ca scop inlaturarea uneia dintre disfunctionalitatile majore ale justitiei din Romania – lipsa de celeritate in solutionarea cauzelor. „Intrucat procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare si de lunga durata, prin elaborarea proiectului de Lege pentru accelerarea solutionarii proceselor, Ministerul Justitiei a urmarit introducerea unor masuri legislative punctuale, care vizeaza, in principal, simplificarea si sporirea celeritatii solutionarii cauzelor. De asemenea, proiectul elaborat are impact direct si asupra executarii hotararilor judecatoresti, una dintre cauzele care au condus la condamnarea Romaniei de catre CEDO”, informeaza reprezentantii MJ.
Stefan Trandafir
