Seful diplomației române, în cadrul ședințelor miniștrilor de Externe europeni și în contextul contactelor cu omologii UE și cu partenerii vecini, a evidențiat provocările reprezentate de persistența unui arc de instabilitate în imediata vecinătate a UE, în regiunea Mării Negre, generată de existența unui lanț de conflicte prelungite, fie active, fie așa-numite „îngheţate”.
Ministrul afacerilor Externe Bogdan Aurescu a adresat, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare co-semnată de omologii săi, miniștrii afacerilor Externe din 10 state membre UE.
Astfel, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe (CAE) de la Luxemburg din octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a propus includerea acestui subiect pe agenda unei viitoare întâlniri.
Rolul UE în politica internațională, întărit de o reglementare în regiunea Marii Negre
Scrisoarea, inițiată de ministrul român de Externe, subliniază necesitatea ca UE să acorde mai multă atenție rezolvării pașnice și durabile a conflictelor prelungite din vecinătate, printr-un angajament mai activ și mai vizibil de a sprijini eforturile de reglementare în cooperare cu alți parteneri. în cadrul formatelor multilaterale activate, care este o condiție prealabilă pentru o voce puternică și credibilă a UE pe scena internațională.
În opinia împărtășită de co-semnatarii scrisorii, discuția miniștrilor de Externe ar trebui să se concentreze în special pe instrumentele și posibilitățile de implementare într-un mod integrat a formatelor și instrumentelor disponibile, astfel încât Uniunea Europeană să poată oferi un răspuns mai bun. eficient în obiectivele sale de promovare a păcii, stabilității și prosperității în imediata vecinătate.
Tot astăzi, Bogdan Aurescu a avut o conversație telefonică cu secretarul general NATO Jens Stoltenberg. Discuția a oferit o oportunitate pentru un schimb de opinii cu privire la problemele prioritare de pe agenda Aliaților, înainte de o reuniune a miniștrilor de Externe ai NATO la începutul lunii decembrie 2020.
Subiectele abordate au inclus procesul NATO de adaptare la provocările actuale de securitate, consolidarea poziției aliate de descurajare și apărare pe flancul estic, promovarea dialogului și cooperării cu partenerii din vecinătatea estică, angajamentele operaționale în curs și măsurile de creștere a rezistenței aliaților.
Secretarul general a mulțumit României pentru angajamentul său activ față de Alianță și contribuțiile sale substanțiale la NATO, inclusiv alocarea a 2% din PIB pentru apărare, participarea consecventă la misiunile și operațiunile în desfășurare și găzduirea sistemului de apărare antirachetă la baza militară Deveselu. În același timp, el și-a exprimat aprecierea pentru găzduirea de către România, împreună cu NATO, la 10 noiembrie, a Conferinței anuale NATO privind controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea armelor de distrugere în masă, care a fost deschisă de secretarul general și ministrul Bogdan Aurescu.
Ministrul Aurescu a reamintit, în timpul discuției, că în 2021 se vor împlini 10 ani de la semnarea acordului dintre România și SUA care a creat baza legală pentru amplasarea sistemului Deveselu – Acordul dintre România și SUA privind locația apărării sistem în România.
