Românii ar putea plăti 200.000 de euro pentru un caz de malpraxis care a avut loc la Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca

Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca a fost dat în judecată de membrii familiei Bali. Ei acuză că Marcel Bali a murit în spital din cauza unor infecții pe care le-a luat în timp ce era internat. În prima instanță, clujenii au câștigat despăgubiri de 300.000 euro, judecătorii ajungând la concluzia că a fost vorba despre un caz de malpraxis. Însă, spitalul are o poliță de asigurare la Euroins, firmă aflată în faliment. În această situație, legislația prevede polița acoperă suma de maxim 100.000 de euro, restul sumei urmând să fie plătit de administratorul spitalului, în cazul de față, Ministerul Sănătății. 

În 2017, clujeanul Marcel Bali a murit la Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca, după ce fusese internat pentru tratarea unui anevrism vascular cerebral. În urma intervențiilor, bărbatul a luat o infecție bacteriană de tipul celor nosocomiale și a murit. În 2021, familia lui a dat în judecată Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca acuzându-i pe medicii care l-au tratat de malpraxis. În cursul acestui an, Tribunalul Cluj a decis că spitalul clujean trebuie să le achite soției și fiului clujeanului mort în saloanele spitalului o despăgubire în valoare de 300.000 de euro. Sentința nu este definitivă, ea fiind atacată cu recurs atât de reprezentanții spitalului, cât și de cei ai familiei Bali.

Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca avea o asigurare încheiat că firma Euroins, companie intrată în insolvență. Potrivit legislației, în cazul în care societatea de asigurare intră în insolvență plata despăgubirilor intră în atribuțiile Fondului de Garantare a Asiguraților. Însă, plățile făcute de acest fond sunt plafonate, indiferent de natura sau tipul asigurării, la suma de 100.000 de euro. Ori, judecătorii au dispus ca membrii familiei Bali să fie despăgubiți cu 300.000 de euro.

Chiar dacă în sistemul justiției din România, jurisprudența nu are o valoarea unei sentințe judecătorești, ci doar una consultativă, modul în care judecătorii au tratat cererile de despăgubiri venite pe numele unor societăți de asigurări (vezi cazurile Astra, Carpatica și City, n.red.) aflate în situația Euroins creionează ceea ce s-ar putea întâmpla și în cazul de față.

Astfel, există o posibilitate ca, în final, daunele stabilite de instanță pentru cazul de malpraxis care a avut loc la Spitalul Județean de Urgență Cluj să fie plătite de Ministerul Sănătății, cea care administrează acest spital. Iar banii plătiți de către minister provin din taxele și impozitele românilor. 

”Contractele încheiate între spitale și asiguratori se fac prin procedura achiziției directe. În cazul unui proces de malpraxis, dacă despăgubirile care trebuiesc plătite sunt mai mari decât poliția de asigurare, diferența va trebui acoperită de spital sau de instituția care administrează spitalul. Însă, Curtea de Conturi obligă recuperarea sumei de la medicii care sunt găsiți vinovați de malpraxis”, spune un avocat consultat de Gazeta de Cluj. 

Însă, până în momentul de față, în niciun proces de malpraxis din România, după ce judecătorii au dat o sentință definitivă și irevocabilă pentru plata de daune, instituțiile publice nu au deschis proces împotriva medicilor pentru a recupera prejudiciul.

”Nu s-a întâmplat niciodată ca un medic să plătească din buzunarul lui despăgubirile plătite de spital pentru un caz de malpraxis. În toate cazurile în care Curtea de conturi a încercat să recupereze banii, procesele au fost pierdute”, mai spune avocatul.

A suferit 9 intervenții chirurgicale în câteva zile

Revenind la cazul tragic în urma căruia Marcel Bali a murit, documentele medicale arată că, în pofida faptului că în urma intervenției pentru AVC el era stabil, starea lui s-a înrăutățit brusc după ce a contractat infecția nosocomială.

Potrivit actelor medicale, ”în data de 21 ianuarie 2017 s-a intervenit neurochirurgical și s-a practicat drenaj ventricular extern frontal dreapta. Din motive neexplicitate tubul de dren a fost suprimat accidental și a fost necesară reintervenția neurochirurgicală la 8 ore de la prima intervenție pentru repoziționarea tubului de dren”, iar ulterior, în următoarele zile, bărbatul a suferit mai multe intervenții chirurgicale. Se arată că, pe perioada spitalizării, pacientul a fost supus la 9 intervenții chirurgicale care au presupus anestezie totală și perforarea cutiei craniene într-un alt loc, unele intervenții având loc la 4 ori 8 ore distanță de precedenta. 

În cadrul procesului, reprezentanții spitalului sunt acuzați că au încălcat atribuțiile legale pe care o unitate medicală trebuie să le îndeplinească pentru garantarea unui act medical corect executat. 

”De la momentul internării pacientului și până la momentul decesului său, Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca, Clinica de Neurochirurgie, a garantat că acesta va beneficia de o asistență medicală la cele mai ridicate standarde posibile, iar, potrivit art.37 din Legea nr.95/2006, orice persoană fizică sau juridică, având calitatea de angajator, este obligată să asigure fondurile și condițiile necesare pentru aplicarea măsurilor de igienă, dezinfecție, dezinsecție și deratizare periodică”, se arată în cererea de chemare în judecată. 

Ei mai acuză că nereusirea sterilizării infecției cu Acinetobacter Baumanii poate fi explicată fie prin greșita interpretare a antibiogramei în sensul că, în realitate, tuplina cu care pacientul fusese infectat era rezistentă la Colistin, fie prin limitarea distribuirii colistinului în întreaga masă cerebrală datorită hemoragiei meningo-cerebrale. 

În replică, reprezentanții spitalului clujean au cerut respingerea cererii de chemare în judecată spunând că nu există nicio legătură între infecția nozocomială și decesul pacientului. 

”Pacientul Bali Marcel a fost internat în data de 20 ianuarie 2017 la secția de Neurochirurgie cu diagnosticul Hemoragie subarahnoidiana Hunt and Hess grad III, WFNS grad III prin ruptură de anevrism de arteră vertebrală stânga, ceea ce este un eveniment dramatic, cu consecințe imprevizibile. Potrivit literaturii de specialitate ruptura anevrismală cu hemoragie consecutivă are o rată de mortalitate de până la 40-50% din cazuri în primele 6 luni de la ruptură, iar factorii care contribuie la înrăutățirea prognosticului unui pacient diagnosticat cu hemoragie cerebrală consecutiv unui anevrism al arterei vertebrale pot fi: edemul cerebral global pe tomografia computerizată, prezența hemoragiei intraventriculare, vasospasmul simtomatic, ischemia cerebrală tardivă, în special dacă este multiplă, febra (toți acești factori s-au manifestat în cazul pacientului Bali Marcel), vârsta înaintată, preexistența unor afecțiuni medicale severe, hiperglicemia ori alte complicații sistemice”, arată dosarul. 

Șeful spitalului implicat într-un dosar de malpraxis

Până și șeful spitalului județean clujean, medicul Claudia Gherman, este implicată într-un caz de malpraxis. Practic, în dosar este vizat chirurgul clujean Bogdan Amza, acuzat de malpraxis de fiul unui pacient care a murit în urma unei infecții spitalicești după ce a fost operat. Problema constă în faptul că Amza nu avea dreptul să îl opereze pe om, dar a fost lăsat să intervină de Claudia Gherman, actualul șef al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca. Inițial, aparținătorii persoanei care a decedat a deschis un proces civil pentru malpraxis, dar, ulterior, au făcut o plângere penală. Astfel că, de la jumătatea anului trecut cei doi medici, Amza și Gherman, sunt cercetați de procurori.

Potrivit datelor din dosarul analizat de o comisie de disciplină, medicul curant al pacientului a fost Conf. Dr. Gherman Claudia Diana, actualul manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca, care a fost și unul dintre medicii care ar fi trebuit să se ocupe de operația pacientului Gheorghe Ivan, alături de medicul Iosif Drăgan. Însă, de fapt, omul a fost operat de alt medic, Amza Bogdan.

După 10 zile de la operație, chirurgul Amza l-a trimis pe medicul rezident Silviu Mărginean să extragă firele de sutură, fără a verifica dacă această manevră postoperatorie este oportună, în situația în care operația încă supura.

După ce firele au fost extrase, Gheorghe Ivan Ananie menționează în plângere că, ”la primul episod de tuse pacientului i s-a deschis operația, dezvoltând eviscerație totală”. 

Cu alte cuvinte, omului i-au ieșit intestinele afară !

După ce a așteptat ambulanța timp de 2 ore, bătrânul a fost dus înapoi la Secția II Chirurgie a Spitalului de Urgențe Cluj Napoca unde a fost operat din nou pentru ”cura chirurgicală a eviscerației totale” și ”disecția aderentelor abdominale”.

În aceeași zi i s-au recoltat probe din supurația operației și s-a constat că avea infecție cu Acinetobacter baumannii, o infecție nosocomială care s-a extins și la aparatul respirator. După alte 10 zile, omul a murit. 

Fiul victimei acuză că, în pofida analizelor de sânge care arătau prezența unei infecții în organism, medicul Amza Bogdan nu a ținut cont de acest aspect.

Cazuri de malpraxis la Spitalul Județean de Urgență Cluj

Cazul Balo nu este singurul caz de malpraxis la Spitalul Județean de Urgență Cluj.

Anul trecut, magistrații de la Tribunalul Alba au decis ca medicul anestezist Ioana Elica Recean și Spitalul Clinic Județean de Urgenţă Cluj Napoca să plătească familiei Mariei Burlacu daune morale în valoare de 45.000 de euro. Decizia vine după ce, în urmă cu mai mulți ani, femeia a fost operată Secția Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială I Cluj-Napoca din cadrul spitalului menționat anterior în timp ce ea acuza dureri în zona inimii. La scurt timp după intervenție, Maria Burlacu a murit. În caz sunt implicați și procurori clujeni, precum și medici legiști locali care au încercat să mușamalizeze cauza decesului petrecut în 13 martie 2014.

În acest caz, în loc ca instituțiile și medicii implicați în acest caz să își recunoască vina s-a pus în mișcare un întreg mecanism pentru a ascunde adevărata cauză a morții, iar cei care s-au făcut vinovați de acest deces să poată scăpa fără nicio repercusiune. Fişele medicale ale femeii au fost modificate. La UPU Alba, în loc de dureri abdominale, cum apărea iniţial, s-a corectat şi s-a scris dureri mandibulare. Au fost modificate şi valorile tensiunii arteriale, care iniţial erau foarte mari, cu unele normale. Medicii de la Cluj au scris că i-au administrat un medicament care nu apărea în prima variantă. De asemenea, pe fişa medicală de la Cluj au fost modificate orele la care s-au realizat unele intervenţii. De asemenea, trupul femeii a fost mutat imediat la IML şi abia după două zile a fost arătat soţului. Tot după două zile a fost anunţată şi poliţia, lucru care ar fi trebuit să se întâmple în ziua când a decedat.