Etnicii români din Serbia au avut a dispoziție 181 de secții de votare pentru a alege membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Române. Pe listele electorale s-au înscris 17.877 de etnici români, din care doar 7.432 s-au prezentat la vot, adică 41,57%. Prezența la vot a fost deosebit de slabă în Timoc, iar mai mulți alegători s-au plâns că nu s-au regăsit pe listele speciale și nu au putut vota.
Alegerile pentru consiliile naționale ale minorităților naționale din Serbia s-au desfășurat duminică, 26 octombrie 2014, și nu au fost lipsite de incidente. De dreptul la vot, la alegerile pentru noile consilii ale minorităților din Serbia, s-au bucurat 17 minorităţi naţionale. Potrivit vicepreședintelui Sebek, 456.444 de cetăţeni aparținând minorităților naționale din Serbia au avut dreptul de a-şi exprima opţiunea electorală la acest scrutin. Aceştia au putut alege dintr-un număr total de 82 de liste, în cele 881 secții de votare.
În cazul românilor, numărul de mandate disponibile este de 23. Acest număr este dat de legea privind Consiliile Naţionale ale Minorităţilor Naţionale, care prevede că „în cazul minorităţii naţionale al cărei număr, conform rezultatelor ultimului recensământ este între 20.000 şi 50.000 de persoane, consiliul naţional numără 23 de membri”. Cu toate acestea, numărul românilor din Serbia este mult mai mare, de ordinul sutelor de mii. Recensământul în baza căruia este aplicată această lege a fost îndelung contestat de asociaţiile românilor.
Nicio „tabără” nu are majoritatea
Conform rezultatelor anunțate de John Sebek, vicepreședintele Comisiei Electorale Republicane, pentru minoritatea română cel mai mare procent l-a obținut Lista Unită-Daniel Petrovici, care a primit 40% din voturile exprimate, urmată de Comunitatea Românilor din Serbia-Stefan Mihailov, pentru care au votat 21,37% din electori. Pe locul al treilea s-a situat Lista Românii pentru Reconciliere Națională – Ion Cizmaș, cu 11,75%, urmată de Lista Inițiativa Românilor din Serbia – Boian Bărbuță, cu 8,81% și Lista Românii Independenți din Serbia-Dorinel Stan, cu 8,77%, Lista Românii Uniți – Todorel Rașa, cu 4,21% și Lista Totul Pentru Țară – Ionel Omoran, cu 3,31%.
După repartizarea mandatelor, din noul CNMNRS vor face parte Daniel Petrović, Marčel Dragan, Nataša Tošić, Nicu Ciobanu, Vasile Barbu, Lenuța Țăran, Marinel Bugar, Gracijan Petrović, Anișoara Țăran, Marin Meić, Boian Bărbuță, Tihan Matasarevici, Stevan Mihailov, Ion Omoran, Evelina Ranisav Tapavicki, Nelu Ardelean, Daniel Magdu, Dorinel Stan, Daniel Ungur, Ion Magda, Ion Cizmas, Minerva Trailovici-Condan și Todorel Rașa.
Omişi de pe listele de vot
Mai mulţi oameni au atras atenţia că, mai multe persoane din localități ale Voivodinei nu au fost lăsate să voteze, deoarece nu s-au regăsit pe lista specială pe care trebuiau să fie înscrise după ce și-au declarat apartenența la minoritatea românească din Serbia.
Potrivit Romanian Global News, pe pagina de Facebook a candidatului Stevan Mihailov, un comentator cu numele Dorel Snezana Ardeljan spune: „Nu a fost trecută pe listă toată lumea cu dreptul la vot. Aproape 30 +/- de persoane tinere între 18-24 de ani care s-au înregistrat ca alegători peste Comunitatea Românilor din Serbia, la Sân-Mihai nu puteau să voteze că din motive neexplicabile nu au primit acea hârtie în care scrie că sunt trecuți pe lista electorală!!!” De asemenea, un alt utilizator, Didzej Sander, spune: „Aceleași probleme am avut și la Straja, dar și în mai multe sate…”
Incidenţe ale unor tentative de fraudare politică a alegerilor din acest an au fost înregistrate în mai multe localităţi. Romanian Global News arată că în cele trei comune unde Partidul Socialist și Partidul Progresist au primari, procentul de participare la alegeri a fost ridicat. La Kucevo din 2200 de alegători au votat peste 1300, adică peste 60%, la Petrovac din 3000 de alegatori au votat 50%, iar la Jagubita din 1500 de alegatori au votat 50%.
Corespondentul RGN mai subliniază că cifrele din comunele controlate de partidele sârbești sunt în mod clar artificial mărite, acestea fiind “aranjate” de primarii partidelor sârbești din comunele respective. De exemplu, în satul Lubnița – localitate 100% românească – au fost înscriși 34 de greci pe lista electorală, din care 31 au votat.
În Negotin, listele sunt pline cu oameni care cu ani în urmă au renunțat la cetățenia sârbă, pentru cea a Austriei. Presupuse fraude ar fi fost și în satele Laznița și Siga unde au fost cifre apropiate de 90%
Boicot românesc
Romanian Global News scrie că rezultatele au fost conturate de boicotul alegerilor pentru Consiliile Naționale ale Minorităților anunțat de principalele organizații ale românilor. „De fapt votul nu s-a adresat minorităților ci membrilor partidelor de guvernământ sârbești și practic, dacă facem media participării în comunele unde partidele de guvernământ nu aveau primari, ajungem la o medie de sub 15%”, consideră corespondentul Romanian Global News din Timoc. Reprezentanți ai acestor organizații au anunțat că nu recunosc valabilitatea acestor alegeri și implicit a Consiliului național nou ales. Aceste organizații vor crea un consiliu paralel care să reprezinte cu adevărat interesele populației românești din Timoc.
În 2010, atunci când la alegeri au participat și organizațiile românilor/vlahilor care au boicotat alegerile de anul acesta pe motiv că sunt fraudate, rata de participare a fost de peste 42%, adică o cifră care se apropie de media participării de anul acesta a celorlalte minorități din Serbia, transmite acelaşi corespondent.
În comunele unde actorii politici nu s-au implicat în procesul electoral alegătorii au boicotat masiv alegerile. În Despotovat au ieșit 5%, în Cuprija 5%, în Jabari 12%, în Bor unde sunt înscriși cel mai mulți oameni pe listele separate electorale, din 6341 au ieșit 1388, adică 21%, în Bolevat 25%, în Negotin 15% şi în Kladovo 10%.
Legea privind Consiliile Naţionale al Minorităţilor Naţionale – Republica Serbia
Art. 2 În vederea exercitării dreptului la autoguvernare în cultură, educaţie, informare şi uzul oficial al limbii şi grafiei, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din Republica Serbia pot să-şi aleagă consiliile naţionale.
Consiliul naţional reprezintă minoritatea naţională în domeniul educaţiei, culturii, informării în limba minorităţii naţionale şi uzului oficial al limbii şi grafiei, participă în procesul de decidere sau decide referitor la problemele din domeniile respective şi înfiinţează instituţii, societăţi economice şi alte organizaţii din domeniile respective.
