Guvernul României a mai dat o lovitură românilor prin amânarea acordării compensațiilor celor care au fost persecutați de către regimurile instaurate în țara noastră între 1941 și 1945. Nu este de mirare faptul că politicienii români mereu au știut să-și bată joc de cei de rând, în special când vine vorba de a acorda o sumă de bani pe care o merită, potrivit legii. Mai mult, când vine vorba de buzunarul lor, politicienii nu stau pe gânduri și își votează legi cu dedicație, uitând de cei care s-au sacrificat pentru ca ei să poată sta liniștiți, la căldură, în Parlament.
Pentru o mai bună înțelegere a situației trebuie să vorbim despre Legea 154/2021, prin care urmașii celor care au fost persecutați între 5 septembrie 1940 și 6 martie 1945 ar beneficia de compensații. Din nefericire, banii nu s-au acordat nici anul acesta, aleșii poporului luând decizia să amâne pentru anul viitor intrarea în vigoare a legii.
Mai exact, potrivit legii, indemnizațiile trebuiau să fie acordate încă de la începutul anului 2022, dar Guvernul a amânat-o pentru 1 ianuarie 2023, printr-o ordonanță de urgență. Ne întoarcem puțin în timp și analizăm ordonanța nr.105 din 30 august 1999, care prevedea clar că acordarea de compensații tuturor românilor care au suferit persecuții din motive etnice între 1941 și 1945 trebuia făcută încă din 2020.
Potrivit ordonanței de urgență, persoanele care au fost trimise în lagărele de concentrare din străinătate și au fost private de libertate în locuri de detenție sau în lagăre vor primi o indemnizație lunară de 700 de lei pentru fiecare an de deportare ori de detenție. De asemenea, persoanele care au fost refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate, au făcut parte din detașamentele de muncă forțată sau au fost evacuate din locuința pe care o deținea vor primi o indemnizație lunară de 350 de lei. Cei care au supraviețuit trenului morții vor avea dreptul la o indemnizație lunară de 700 de lei.
De curând, prevederile ordonanței 105/1999 au fost extinse, modificate prin Legea 154/2021 asupra unei noi categorii de români.
Mai exact, copiii celor decedați, dispăruți sau exterminați în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare și deportărilor în lagărele de concentrare au dreptul la o indemnizație lunară în cuantum de 175 de lei. De asemenea, copilul minor la data la care unul sau ambii părinți au fost deportați în lagărele din străinătate, a supraviețuit trenului morții și au fost evacuați din locuința pe care o dețineau vor avea dreptul la o indemnizație lunară în același cuantum cu indemnizația de care fi beneficiat părintele lor decedat, mai exact suma de 700 de lei.
Și copilul născut după încetarea situațiilor menționate mai sus va avea dreptul la o indemnizație în cuantum de 50% din indemnizația de care ar fi beneficiat părintele său decedat.
Indemnizațiile vor fi plătite de către Casa de Pensii
Compensațiile bănești, care trebuiau acordate încă din 2020, se lasă așteptate. Guvernul, chiar dacă este obligat de lege să plătească acele compensații la mii de persoane, se face că plouă. Chiar dacă oamenii au suferit suficient, guvernanților nu le pasă și amână, pentru anul viitor, plata banilor.
Oana Murariu, deputat clujean de la USR, a declarat pentru Gazeta de Cluj că actualul Guvern are doar o singură preocupare în momentul de față: să nu se atingă de pensiile speciale.
„În rest, că e vorba de despăgubiri pentru persoanele persecutate etnic sau urmașii acestora sau alte tipuri de despăgubiri de acest caracter, că e vorba despre drepturi salariale câștigate în instanță de categorii de persoane în litigii împotriva statului, toate acestea pot aștepta. Cine știe, poate mâine nu mai trebuie să fie plătite”, a declarat deputatul clujean.
De asemenea, Oana Murariu a mai precizat clar că actualul Guvern propune legi peste legi pentru a da bine în fața românilor, după care se aruncă într-un sertar și se uită, rare fiind momentele când cineva îl mai deschide.
„De prea multe ori se propun legi pentru a capitaliza politic, se adoptă, creându-se expectativa plăților către beneficiari pentru ca apoi, după ceva timp, când emoția adoptării legii s-a mai estompat, Guvernul să proroge punerea în aplicare a legii. În România, din păcate, alocăm bani de prea multe ori doar pentru declarații politice”, a conchis Oana Murariu.
Documentele necesare stabilirii calității de beneficiar (copil) al O.G.nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare sunt, după caz următoarele:
- Cerere tip;
- Act de identitate al solicitantului – copie și original;
- Certificat de naștere al solicitantului – copie și original;
- Certificat de căsătorie al solicitantului, după caz – copie și original;
- Certificat de deces al părintelui decedat – copie și original;
- Decizie/Hotărârea privind calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999 a părintelui decedat – copie;
- Talon de pensie al solicitantului (în situația în care acesta este pensionar).
Reamintim că peste 26 de mii de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria au fost deportați către Transnistria. Mai mult, în timpul Holocaustului, în țara noastră au fost uciși aproximativ 135 de mii de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată în 1941 sub conducere maghiară.
La 81 de ani de la cea mai mare tragedie din istoria umanității, statul român amână, din nou, plata banilor celor care au suferit între 1941-1945
De asemenea, din cei 25 de mii de romi care au fost trimiși în Transnistria, 11 mii și-au pierdut viața în lagărele de concentrare.
Chinul prin care au trecut acei oameni s-a extins de-a lungul generațiilor și a distrus vieți, iar societatea, în frunte cu statul român, are tendința să uite ceea ce a fost. Copiii celor care au fost uciși în lagărele de concentrare au fost nevoiți să trăiască cu amintirea celor dragi și durerea care a fost lăsată în urmă după dispariției lor.
Statul român nu mai poate amâna la infinit acordarea acestor compensații pe care legea le propune, în condițiile în care cei rămași au ajuns deja la o vârstă înaintată, având venituri foarte mici, iar situația materială este dificilă.
Gazeta de Cluj a făcut o cerere către Casa Județeană de Pensii (CJP) Cluj pentru a afla numărul de cereri înregistrate în baza Legii nr. 154/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945 din motive etnice și câte hotărâri de stabilire a drepturilor cuvenite persoanelor care fac obiectul Legii nr.154/2021 a dat până acum. CJP nu a transmis un răspuns oficial până la închiderea ediției.
