Românii și-au pierdut încrederea în instituții. Corupția și achizițiile publice merg mână în mână.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat un sondaj de opinie privind percepția populației asupra achizițiilor publice în perioada 21 august-1 septembrie, pe un eșantion reprezentativ la nivelul populației de 1040 de persoane. Studiul arată că românii nu au încredere în corectitudinea procedurilor de achiziție publică, 84% considerând că banii publici, inclusiv fondurile europene, sunt cheltuiți ineficient în România.

Domeniile în care românii intervievați cred că se cheltuiesc cel mai ineficient banii sunt drumurile și sănătatea, iar cele în care consideră că se cheltuiesc eficient sunt construcțiile și sistemele IT. Responsabili pentru modul în care se cheltuiesc banii publici sunt șefii instituțiilor, consideră mai mult de jumătate din respondenți, pe când doar 27% sunt de părere că această responsabilitate ține de comisiile de licitație.

Proporția celor care consideră că procesul de supraveghere și control al licitațiilor publice nu este eficient este covârșitoare: 82%, iar 88% din respondenți consideră că firmele nu câștigă în mod corect contractele de achiziție publică. 63% din respondenți consideră că firmele cu capital străin livrează lucrări de calitate mai bună decât cele românești. În același timp, 58% sunt de părere că firmele cu capital românesc sunt mai dispuse să recurgă la acte de corupție pentru a obține contracte din bani publici.

Românilor nu le mai pasă

”Faptul că 88% dintre românii participanți la un sondaj de opinie pe un eșantion reprezentativ național nu au încredere în corectitudinea modului în care se efectuează achizițiile publice în România trebuie să constituie un argument determinant pentru Guvern să oprească practica modificărilor punctuale succesive ale cadrului legal și să înceapă de urgență o reformă radicală a politicilor naționale în domeniu pentru a recupera pierderea credibilității acestui important sector care valorează peste 20 miliarde de Euro anual”, consideră Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Una din concluziile raportului este că românii percep domeniul achizițiilor publice și în general al cheltuirii resurselor publice ca fiind ineficient, incapabil să acceseze servicii și lucrări durabile care să optimizeze în timp sumele de bani cheltuite în domeniu, dar și controlat politic,  motive pentru care ei își pierd interesul pentru acest subiect. Numai 28% declară că sunt direct interesaţi de achiziţii publice derulate de instituţiile publice, însă majoritatea covârşitoare (78%) este conştientă de faptul că ineficienţa cheltuielilor publice afectează calitatea produselor/serviciilor oferite de o primărie, respectiv influenţează creşterea costurilor unei primării.

Peste jumătate dintre participanții la sondaj (59%) îşi dorește ca prin procedurile de achiziții, autoritățile să selecteze bunuri sau servicii după un just raport între calitate și preț avantajos, și nu pe baza criteriului „prețul cel mai scăzut”, așa cum se procedează în prezent în cele mai multe situații. ”Achizițiile publice au depășit de mult etapa în care erau relevante din perspectiva fondurilor europene, generând blocaje în economia românească prin efectul nociv asupra mediului privat competitiv și afectând în mod evident calitatea serviciilor oferite populației. Toate aceste motive ne determină să cerem Primului Ministru implicare pentru reformarea radicală a sistemului de achiziții care a eșuat să creeze o piață competitivă autentică”, scriu reprezentanții institutului.

Campionii corupției

De altfel, românii consideră că mediul politic este unul eminamente corupt, achizițiile publice nefiind singurul domeniu în care aceste practici ar fi literă de lege. Raportul Transparency International publicat în vara acestui an arată că mai mult de o persoană din două (53 de procente) din lume consideră că în doi ani corupţia s-a agravat. Ancheta, realizată pe un eşantion format din 114.000 de persoane în 107 ţări, arată şi o criză în ceea ce priveşte încrederea în clasa politică în întreaga lume.

În ultimele 12 luni, 27 la sută dintre persoanele intervievate pentru acest barometru mondial al corupţiei afirmă că au fost nevoite să plătească mită pentru a avea acces la unele servicii publice sau unele instituţii. În 51 de ţări, partidele politice sunt considerate instituţia cea mai coruptă şi 55 la sută dintre persoanele intervievate cred că acţiunea Guvernului se supune intereselor particulare.

În cazul României, procentul celor care spun că au dat mită în sistemul sanitar este de 27%, românii situându-se pe locul trei după lituanieni şi slovaci. De asemenea, 13% din români spun că au dat mită în sistemul judiciar, iar 11% au dat mită pentru servicii funciare. Urmează în ordine poliţia (9%), educaţia (7%), serviciile de registratură şi autorizaţii (6%) şi la egalitate, cu 1%, românii care spun că au dat mită în domeniile utilităţilor şi taxelor.

PCR, literă de lege

În ceea ce priveşte percepţia corupţiei, România se situează pe poziţia a şasea în UE după Portugalia, Franţa, Cipru, Spania şi Marea Britanie şi peste media Uniunii Europene, de 52%. De asemenea, procentul celor care cred că nivelul corupţiei a rămas acelaşi este de 27%, în timp ce 8% consideră că a scăzut. Românii se numără printre cetăţenii UE care consideră că problema corupţiei în sectorul public este una foarte serioasă. În acelaşi context, românii consideră, în proporţie de 63%, că relaţiile personale sunt foarte importante în soluţionarea unor probleme în sectorul public, România situându-se totuşi pe locul al 16-lea dintre cele 20 de ţări europene în care s-a desfăşurat sondajul, dar foarte aproape de media uniunii.

Majoritatea cetăţenilor UE consideră că partidele politice sunt cele mai afectate de corupţie, urmate de parlament, oficiali, mediul de afaceri, presă, sistemul judiciar, poliţie, sistemul medical, culte, educaţie, ONG-uri şi armată. Cât priveşte România, tot partidele politice sunt indicate drept principala sursă de corupţie. Dintre cei chestionaţi, 17% au recunoscut că au dat mită în ultimele 12 luni, când s-au aflat în contact cu entităţi dintre cele incluse în topul corupţiei. Din acest punct de vedere, România s-a situat pe locul al şaselea în UE, după Lituania, Grecia, Slovacia, Letonia şi Cipru şi peste media UE, de 11%.

Diana Gabor