La prima vedere, cifrele evocate în bilanţ nu spun mare lucru, dar citit printre rânduri, concluziile rezultate sunt mai mult decât îngrijorătoare. Sub şocul nimicitor al crizei totale, s-au dublat jafurile cu mâna armată şi autori mascaţi, dar cel mai mult au crescut infracţiunile informatice, care cauzează deservicii de imagine imense României pe plan internaţional.
Infracţiunile informatice comise de către români pe plan internaţional, ne aduc în poziţia deloc onorantă de a deveni nu campioni mondiali, ci supercampioni mondiali. Ca în orice domeniu, şi la acest gen de infracţiuni judeţul Bistriţa-Năsăud nu se dezminte şi este în top.
În anul 2004, organele abilitate au destructurat primul grup infracţional organizat, specializat pe comiterea de infracţiuni informatice din România. Infractorii bistriţeni desfăşurau la vremea respectivă o muncă de „pionierat” în domeniu, clonau sute de carduri în baza unor coduri PIN şi numere de cont furate din SUA. Lucrurile au evoluat de atunci, iar astăzi românii sunt lideri de clasament pe plan mondial.
În anul 2009, au fost constatate 618 infracţiuni informatice, fiind cercetate 136, din care 66 de persoane în stare de reţinere ori arest preventiv, conform bilanţului MAI. 90% din infracţiunile comise de români în domeniul IT s-au desfăşurat în Austria, Italia, Franţa, Spania, Irlanda, Belgia, Germania, Marea Britanie şi bineînţeles SUA.
În România, judeţele cu cel mai mare risc potenţial în comiterea infracţiunilor informatice sunt Vâlcea, Dolj, Iaşi, Constanţa şi Bucureşti, Bistriţa-Năsăud fiind undeva pe aproape.
Peste o sută de cyber infractori români, arestaţi în SUA
În ţara noastră, fenomenul criminalităţii informatice se manifestă în primul rând prin creşterea numărului de cazuri înregistrate şi organizarea celor care comit astfel de fapte în adevărate grupări infracţionale bine structurate. De asemenea, s-a constatat o reorientare a grupurilor criminale, care în trecut erau specializate pe comiterea infracţiunilor din sfera traficului de persoane, autoturisme, droguri, înspre infracţiunile informatice.
Ridicarea pe cea mai înaltă treaptă a podiumului a infractorilor informatici români a fost făcută de nimeni altul decât şeful FBI, Robert S. Mueller, în cadrul RSA CYBER SECURITY CONFERENCE, care a avut loc cu puţin timp în urmă la San Francisco. Oficialul american a elogiat cooperarea cu Poliţia Română din ultimul an şi jumătate, care a dus la arestarea a peste 100 de cyber infractori români. Cooperarea mai strânsă dintre Poliţia Română şi FBI a început în urmă cu mai bine de patru ani, în momentul când o serie de companii americane au ameninţat că vor întrerupe legăturile cu România din cauza criminalităţii informatice din ţara noastră. „Am colaborat cu poliţia română pentru a aresta peste 100 de cyber infractori români în ultimele 18 luni. Acum patru ani mai multe companii americane au ameninţat că vor înceta orice legătură cu România, din cauza criminalităţii informatice. Astăzi România este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai noştri”, a declarat Mueller.
Un român între primii trei cei mai periculoşi infractori
Există o percepţie clară pe plan internaţional, infracţiunile informatice sunt greu de abordat, în primul rând din cauza unor probleme legate de jurisdicţie. În timp ce anchetatorii văd graniţele dintre state ca bariere insurmontabile, infractorii informatici le văd ca nişte oportunităţi care le facilitează activitatea ilegală.
În urma cooperării româno-americane în acest domeniu, au fost rezolvate speţe în care instituţii financiare americane au fost atacate, pierzând zeci de milioane de dolari.
„Poate aţi auzit despre un atac informatic la nivel global, la o anumită bancă. Atacatorii au intrat în sistemul criptat şi au furat numere de conturi şi coduri PIN. Au realizat peste 400 de carduri bancare false şi au recrutat sute de persoane din întreaga lume. În doar 24 de ore, în 280 de oraşe, au reuşit să fure 10 milioane de dolari. Iar pierderile au fost limitate doar de numărul de persoane recrutate şi de banii disponibili din bancomate”, a mai punctat Mueller, vis-a-vis de rezolvarea unui caz în cooperare cu Poliţia Română. Referitor la cazul respectiv, se pare că atacul informatic a fost foarte sofisticat, dar şi răspunsul autorităţilor din mai multe ţări, inclusiv România a fost adecvat. Cazul a fost rezolvat în primul rând datorită faptului că banca atacată, spre deosebire de alte situaţii, a pus la dispoziţia anchetatorilor toate informaţiile cerute.
În cadrul FBI s-a format o echipă, special antrenată, CYBER ACTION TEAM, formată din agenţi de teren, analişti şi experţi IT. Această echipă se deplasează în diferite state din lume, imediat când se constată un posibil atac informatic. Agenţii FBI lucrează strâns cu autorităţile locale din diferite ţări şi pun în gardă diferite instituţii oficiale sau private cu privire la potenţiale riscuri de atac informatic.
La ora actuală, în baza măsurilor de cooperare stabilite între Poliţia Română şi FBI, la Bucureşti, ca urmare a creşterii riscurilor informatice, există un ofiţer de legătură, la Ambasada SUA specializat în această problemă. Din expunerea directorului FBI, Robert S. Mueller, la RSA CYBER SECURITY CONFERENCE, din San Francisco, a mai rezultat că cei mai periculoşi trei hackeri au fost reţinuţi în Europa de Est, dintre care unul este din România.
În toate aceste cazuri, esenţial este faptul ca instituţiile atacate informatic, private sau publice, să coopereze cu autorităţile abilitate, să furnizeze toate informaţiile pentru ca atacul să fie stopat şi să fie prevenită o altă posibilă victimă. Mueller, şeful FBI, a concluzionat că nu este important doar a găsi pe infractor, ci în a te asigura că „aceştia nu te pot ataca încă de la început. Dacă nu putem preveni fiecare atac, măcar putem să ne asigurăm că acestea nu se vor repeta, iar şi iar”. Referitor la colaborarea cu Poliţia Română, directorul FBI a spus că „avem nevoie de ajutorul vostru”.
Hackerii, un pericol la adresa securităţii statelor
În prezent, atacurile prin intermediul internetului pot să vină nu numai din partea unor hackeri ci şi din partea unor organizaţii teroriste sau chiar guverne străine, ori grupuri de crimă organizată, constituind adevărate atacuri la adresa securităţii unei ţări, inclusiv a României şi care au drept ţintă reţele informatice private sau guvernamentale. Mai mult, unele grupări teroriste, gen Al-Qaeda, folosesc internetul pentru a recruta noi aderenţi, planifică atacurile, dar îl percep şi ca posibilă ţintă. Teroriştii sunt interesaţi fie în a căuta capacităţi de hacking sau să antreneze proprii recruţii, fie în a angaja persoane din afara sistemului pentru a combina atacurile de tip kamikaze cu atacurile cibernetice.
La ora actuală un atac informatic, poate avea acelaşi impact ca o bombă bine plasată într-un loc public.
Mai mult, unele guverne străine, şi ele nu sunt puţine, folosesc internetul pentru activităţi de culegere de informaţii, de spionaj sau pentru atacuri în scop politic. Hackerii aflaţi în slujba unor guverne sau cei privaţi, aparţinând unor grupări de crimă organizată au ca principală ţintă reţelele PC guvernamentale. În asemenea cazuri se caută informaţii privind tehnologia, proprietatea intelectuală, tehnologii de arme avansate şi strategiile de folosire a lor. Ameninţările informatice au devenit un pericol, inclusiv la adresa securităţii României.
Mihnea Rosenberg
