Conform unei statistici a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unul din patru români este implicat într-un dosar penal. Anul trecut, instanţele, cu excepţia celor militare, aveau în lucru mai bine de 3,3 milioane de dosare, cu 0,05 mai multe faţă de 2012. Creşterea este însă explozivă comparativ cu 2009 – aproape 39%. Persoana care are deschise cele mai multe procese este din Zalău şi s-a constituit parte în aproximativ 800 de cauze. Conform datelor, în instanţele clujene judecătorii au cel mai mult de muncă, la polul opus situându-se procurorii.
Înnebuniţi de tranziţie şi de vehicularea marilor fraude în mass-media, toţi mai mulţi români aleg să deschidă procese pentru a-şi face dreptate, iar perindarea prin sălile de judecată poate dura ani întregi şi nervi măcinaţi din partea procesomanilor şi a judecătorilor. De asemenea, numărul mare de dosare care trebuie rezolvate nu permite pauze şi nici „rodajul” judecătorilor tineri, care aproape că sar de pe băncile şcolii în robă. În ultimii cinci ani, numărul celor implicaţi într-un proces, de cele mai multe ori civil, a crescut cu aproape 40 la sută, aşa că acum unul din trei adulţi merge în instanţă. Creşterea este explozivă şi în ceea ce priveşte dosarele penale – peste 1.800.000 de plângeri, sesizări şi autosesizări au fost în atenţia procurorilor în ultimul an, adică unul din patru români a fost implicat într-un dosar penal. Datele CSM arată că, de mai bine de cinci ani, românii se judecă tot mai mult. În 2013, instanţele, cu excepţia celor militare, aveau în lucru mai bine de 3,3 milioane de dosare, cu 0,05 mai multe faţă de 2012. Creşterea este însă explozivă comparativ cu 2009 – aproape 39%. Numărul mare de procese se explică şi prin volumul mare de dosare vechi, amânate la nesfârşit.
„Durata de soluţionare a dosarelor a scăzut nesemnificativ. Scăderea este relevată de gradul de operativitate. Instanţa supremă nu stă chiar aşa de bine, are o operativitate de puţin peste 50 la sută”, spune preşedintele CSM, Adrian Bordean. Nici în privinţa dosarelor penale situaţia nu este diferită. Unul din patru români este suspect sau martor într-un caz investigat de procurorii. Şefii sistemului speră ca numărul dosarelor să scadă, ca urmare a regulilor impuse de noile coduri.
„Reprezintă un argument în plus în sensul adoptării în viitor a unor soluţii de netrimitere în cauze mărunte sau fără finalitate judiciară, prin aplicarea mult mai activă a principiului oportunităţii, reglementat pentru prima dată în legislaţia românească”, este de părere procurorul general, Tiberiu Niţu.
La Cluj, judecătorii gâfâie de la dosare
Din punct de vedere al încărcăturii pe judecători, o instanţă clujeană se află pe primul loc. Este vorba de Tribunalul Cluj unde s-a înregistrat cea mai mare încărcătură pe judecător în anul 2013 sunt: 1754 dosare/judecător. Mai mult, Tribunalul Cluj a înregistrat un deficit mediu de 5 judecători, însă şi dacă schema ar fi fost complet ocupată, încărcătura s-ar fi situat cu mult peste media naţională (1496 dosare).
În mod bizar, la polul opus se află parchetele clujene. Dacă parchetele cu cel mai mare volum de dosare înregistrat în anul 2013 au fost Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu 2965 de dosare, cu 423 de dosare mai puţin totuşi decât în anul 2012 (rămânând pe prima poziţie ca şi în anii anteriori), urmat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu 1633 de dosare şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu 1.326 de dosare, la polul opus s-au aflat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş cu un număr de numai 443 dosare şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca cu 587 de cauze.
Fabrica de soluţii
Cu toate că şi numărul cauzelor soluţionate la nivel naţional în anul 2013 a crescut cu 52.454 cauze faţă de anul anterior, numărul dosarelor nesoluţionate, aflate în stoc la începutul anului 2013, s-a majorat cu 190.845 cauze, ceea ce corespunde unei creşteri cu 21,67 %. Este de semnalat faptul că, exceptând anul 2013, când s-a înregistrat o diminuare a dosarelor nou intrate cu 189.091 cauze (corespunzător unui procent de 7,7%), în intervalul 2009-2012, la nivel naţional, instanţele s-au confruntat cu o creştere progresivă a dosarelor nou intrate în sistem, ca urmare a creşterii exponenţiale a numărului persoanelor ce recurg la justiţie. Pentru a face faţă acestui fenomen şi pentru a nu creşte necontrolat stocurile de dosare de la un an la altul, instanţele au fost nevoite să soluţioneze un număr tot mai mare de dosare (cu aproape 669.599 cauze mai mult în 2013 comparativ cu anul 2009, ceea ce corespunde unui procent de 38,51 %). În tot acest timp numărul cauzelor nou înregistrate a crescut cu numai 20%.
Aproape 800 de procese
Cel mai mare procesoman din România este Leontin Sălăjan, un fost ofiţer din Zalău care are la activ nu mai puţin de 760 de procese. Iniţial a dat în judecată Ministerul Apărării Naţionale, susţinând că i s-au sustras o serie de acte de la dosarul de cadre. Apoi a deschis procese împotriva diferitelor instituţii de stat, care au emis acte care l-au dezavantajat în demersul său juridic. Astfel, Sălăjan a dat în judecată MApN, UM 01024 Timişoara, Parchetul Militar Timişoara, Parchetul Curţii Supreme, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Compania de Pompieri Petroşani, Judecătoria Timişoara, Tribunalul Timiş, Parchetul Curţii de Apel Timişoara, Judecătoria Zalău, Tribunalul Sălaj, Curtea de Apel Cluj, Parchetul Curţii de Apel Cluj, Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Bucureşti, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Preşedinţia şi Guvernul României.
Dosare în instanţă
2013: 3.337.426 de dosare
– creştere 0,05% faţă de 2012
– creştere 38,51 % faţă de 2009
Dosare penale
2013: 1.826.427 de dosare
-creştere 4% faţă de 2012
– creştere 25% faţă de 2009
Recorduri în justiţie
Cel mai lung proces: 28 de ani
Litigiu comercial cu miza de 22 de milioane de dolari
Cel mai scurt proces: 3 termene
Dosarul de corupţie al fostului deputat Gheorghe Coman
