Un număr de 35 de familii de romi, care locuiesc în prezent în locuinţe improvizate lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, se vor muta în locuinţe sociale, ridicate în Cluj-Napoca, Floreşti, Apahida sau Baciu.
Prin proiectul de intervenţie socială Pata-Cluj, un proiect integrat de incluziune a romilor din Pata Rât care a constat în intervenţii la nivel social, educaţional, cultural, ocupaţional, s-a ajuns ca în primă fază 35 de familii de romi să se mute în săptămânile următoare în noile case, pentru care vor plăti o chirie de 100 de lei lunar.
Proiectul de intervenţie socială Pata-Cluj, care are ca scop pregătirea desegregării teritoriale şi incluziunii sociale a comunităţilor din Pata Rât şi care a început în octombrie 2014, se va încheia în 30 aprilie 2017. În acest context, membrii echipei Pata-Cluj au prezentat rezultatele proiectului vineri, 28 aprilie, în cadrul unei mese rotunde alături de reprezentanţii Primăriei municipiului Cluj-Napoca, precum şi pe parcursul unei conferinţe de presă.
“Pata Rât există în primul rând din motive structurale, este rezultatul unor procese economice şi sociale complexe. Acolo trăiesc patru comunităţi cu istorii, specificităţi şi nevoi diferite, însă problema pe care o constituie Pata Rât nu poate fi rezolvată doar prin măsuri de asistenţă socială. Vorbim de sărăcie extremă, de excluziune socială. Proiectul Pata-Cluj e o intervenţie coordonată care face primul pas pentru desegregarea teritorială a Pata Rât. Ea nu ar trebui să existe aşa cum există acum. Pata Rât e o zonă industrială, toxică, nu rezidenţială. În viziunea noastră, ar trebui desfiinţată ca zonă de locuire”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Tonk Gabriella, manager de proiect Pata-Cluj.
Cele 35 de familii care se vor muta în locuinţe noi în următoarele două luni au fost selectate pe baza veniturilor familiilor, pe baza existenţei locurilor de muncă, înscrierea copiilor la şcoală şi frecventarea cursurilor şcolare, ţinându-se cont şi de modalitatea de îngrijire a copiilor dar şi de vechimea în muncă a adulţilor din respectivele familii.
Proiectul de intervenţie socială Pata-Cluj, derulat pe parcursul a patru ani cu un buget total de 4 milioane de euro a presupus achiziţia de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj a unui număr de 36 de locuinţe. În Apahida au fost construite de la zero clădiri care cuprind 12 apartamente, în Baciu au fost cumpărate 3 locuinţe, în Floreşti 9 locuinţe, iar în Cluj-Napoca s-au mai cumpărat alte 12 locuinţe. Locuinţele destinate acestor familii vor avea o chirie lunară ce nu va depăşi 100 de lei şi vor fi dotate cu mobilier şi electrocasnice (frigider, aragaz, maşină de spălat haine).
Nereguli la autorizaţia de construire emisă de Primăria Apahida?
Primul proiect, cel mai avansat este cel care se află în zona Gării CFR Apahida, la intrare pe strada Pietroasa. Pe terenul unde se afla celebra casă bântuită, o fundaţie din Norvegia a cumpărat un teren de 800 de metri pătraţi, unde, deja, a început construcţia unei case pe profil din lemn, cu două etaje, care va avea un număr de şase apartamente, unde vor fi relocate tot atâtea familii de la Pata Rât.
În prima fază, pentru a nu neliniştii populaţia, autorităţile locale din Apahida au susţinut că în respectiva casă vor fi adăpostite mame cu copii, care sunt victimele violenţei domestice. Apoi, vecinii din zona respectivă au aflat adevărul de la constructori.
Primarul din Apahida , Grigore Fati a declarat că proiectul respectă normele de urbanism şi a că a primit autorizaţie de construire. Ziar de Apahida scrie că în realitate, regulamentul de urbanism adoptat de Consiliul Local Apahida, impune că, faţă de limita de proprietate, să fie lăsat un spaţiu liber de trei metri, aspect care nu a fost respectat de către fundaţia din Norvegia, care construieşte respectiva casă. În concluzie, şi autorizaţia de construire emisă de Primăria Apahida, este dată cu nerespectarea regulamentului de urbanism, adoptat de Consiliul Local Apahida.
”În prealabil trebuia să aibă loc o consultare cu autorităţile locale şi abia apoi să fie luată decizia de achiziţie a respectivului teren. Poate avem şi noi de făcut o recomandare sau avem o obiecţie cu privire la zona. În plus avem şi noi destule persoane nevoiaşe chiar şi rromi, dacă tot s-au construit aceste apartamente în Apahida, de ce nu le pot ocupa persoanele nevoiaşe din Apahida, întrucât şi UAT Apahida face parte din Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Fati pentru Apahida.ro, citat de ziardeapahida.ro.
Al doilea proiect imobiliar va fi construit în apropiere de Penny Market, mai exact în zona unde funcţionează piaţa agroalimentară, construită ad-hoc, pe terenurile private ale cetăţenilor. Un astfel de teren, care are ieşire la drumul naţional şi ajunge la calea ferată, ar fi fost cumpărat de o fundaţie, cu destinaţia ”construcţie modulară case persoane relocate de la Pata Rât”.
Al treilea proiect imobiliar destinat ţiganilor de la Pata Rât, este realizat pe strada Nouă, conform consilierului local, Viorel Nacu.
Mutarea romilor a provocat reacţii adverse
Terminarea acestui proiect cu acţiunea finală de mutare a romilor din Pata Rât în locuinţe sociale din localităţile menţionate a dat naştere unor reacţii vehemente din partea comunităţilor respective. Oamenii se arată neîncrezători în onestitatea celor care le vor deveni vecini şi se tem că mutarea acestora în localităţile respective va da naştere unei serii de fapte antisociale.
Mai mult, atât printre simpli localnici cât şi printre reprezentanţi ai administraţiilor locale, sunt voci care condamnă acordarea de locuinţe sociale unor romi veniţi din alte părţi, atâta timp cât fiecare localitate din cele menţionate are propriile familii de romi pe care ar fi dorit să le integreze şi să le ofere locuinţe sociale.
”Fără a fi acuzat de discriminare, dar nu credeţi că ar fi trebuit sa fim întrebaţi si noi despre acest proiect de strămutare a unor familii de romi de la Pata Rât, în Apahida, într-o locuinţă care se construieşte pe locul fostei “case bântuite” de pe str. Libertăţii şi alta de pe str. Nouă? Avem şi noi romii noştri pentru care am putea sa facem mai mult şi unde aceste fundaţii s-ar putea implica mai activ, nu să aducem pe alţii din afară în centrul comunei. Acest lucru va presupune şi un efort financiar suplimentar din partea Consiliului Local prin diverse ajutoare sociale ce se acordă, etc, fără a mai discuta despre alte chestiuni colaterale”, a spus şi Viorel Nacu, unul dintre consilierii locali PNL din Apahida.
Grigore Fati se apără
În urma valului de reacţii, primarul comunei Apahida, Grigore Fati a venit cu precizări despre autorizaţiile de construire semnate şi presupuşii bani cu care primăria a contribuit pentru acest proiect.
”În data de 20.09.2016 am semnat AC (n.r. autorizaţia de construire) 303, iar în 05.12.2016 AC 406, amândouă au fost ca urmare a cererii adresate de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană (ADIZM) Cluj pentru executare lucrări de construire pentru imobile de locuinţe colective (6 apartamente). Terenurile sunt private şi cumpărate de către ADIZM fără ajutor din partea primăriei Apahida . Primăria Apahida nu a contribuit la proiect nici cu terenuri nici cu bani. Autorizaţiile de construcţie au fost semnate de către mine în datele mai sus menţionate pentru că respectau PUG-ul comunei. În cazul în care primarul (în speţa, eu) nu semnează AC este pasibil de plângere penală pentru abuz în funcţie.
În cursul lunii martie am aflat care este destinaţia locuinţelor colective, iar în data de 4 aprilie 2017 în şedinţa de Consiliu local am expus problema consilierilor locali şi am cerut să studieze problema ieşirii comunei Apahida din Zona Metropolitană. Mai mult, în data de 10 aprilie am fost prezent la şedinţa despre Zona Metropolitană unde am cerut ca o parte din locuinţe să fie distribuite cazurilor sociale din comuna Apahida. Acest proiect al ADIZM este făcut pe fonduri norvegiene şi cuprinde oraşul Cluj-Napoca , comuna Apahida , Floreşti şi Baciu”, a precizat Grigore Fati.
