Rusia are de azi mână liberă să atace nuclear. O va face?

Ucraina a lansat azi o operațiune de anvergură, ”Pînza de păianjen”, lovind adînc cu drone în teritoriul rusesc, atacurile afectînd mai multe aerodromuri militare – se vorbește de zeci de avioane distruse – și, conform altor informații, localitatea Severomorsk, unde e cea mai mare bază de submarine nucleare rusești. Cu o zi înaintea discuțiilor de pace din Turcia, marea întrebare e cum va riposta Rusia. Conform unei ample analize a agenției ucrainene Strana, dat fiind că aerodromurile lovite fac parte din infrastructura de descurajare nucleară a Rusiei și ținînd cont de doctrina nucleară a țării, un atac asupra acestor obiective este un motiv oficial pentru utilizarea armelor nucleare. Vor fi acestea folosite, se întreabă analiștii ucraineni?

”Deoarece atacurile asupra aerodromurilor militare rusești au avut loc cu o zi înainte de negocierile de la Istanbul, majoritatea comentatorilor le leagă de aceste două evenimente. Se spune că astfel Ucraina „își consolidează poziția de negociere”, schimbînd tendința umilitoare pentru ea, în care era forțată să accepte agenda propusă de ruși, sub „acompaniamentul” unui avans accelerat al armatei ruse.

Pe canalele rusești de socializare se afirmă, de asemenea, că aceste atacuri au fost efectuate pentru a sabota negocierile sau pentru a garanta că Rusia nu va face niciun compromis (există o teorie conspiraționistă conform căreia SUA și Rusia au ajuns deja la un acord asupra tuturor parametrilor pentru încetarea războiului, iar atacurile actuale sunt menite să perturbe aceste înțelegeri și să înăsprească poziția Rusiei).

Cu toate acestea, este absolut evident că legarea atacurilor asupra aerodromurilor rusești doar de negocierile de la Istanbul este complet greșită.

În primul rînd, conform surselor din SBU, o astfel de operațiune a fost pregătită timp îndelungat – un an și jumătate. Chiar dacă acest interval este exagerat, este clar că pregătirea nu a durat doar cîteva săptămîni.

În al doilea rînd, consolidarea „poziției de negociere” are sens doar dacă se așteaptă un rezultat concret de la negocieri. Însă, pînă acum, nu au existat semne că părțile sunt dispuse să facă compromisuri serioase care ar putea duce la acorduri pentru încetarea focului. Rusia a reiterat toată săptămîna condițiile sale, pe care Kievul le-a numit deja inacceptabile, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat astăzi din nou că va insista pentru o încetare necondiționată a focului.

Desigur, Ucraina va folosi atacul de astăzi în contextul procesului de negociere. În primul rînd, pentru a pune Moscova într-o poziție incomodă, aceasta fiind anterior clar decisă să prelungească negocierile și să le transforme într-o platformă pentru promovarea propriilor condiții de pace, continuînd în paralel ofensiva pe front. Acum, însă, după atacul asupra aerodromurilor, tactica „negocieri doar de dragul negocierilor” devine discutabilă pentru Rusia sau necesită un răspuns puternic.

Cu toate acestea, obiectivele principale ale atacului sunt, fără îndoială, altele. Unul dintre ele este clar și pur militar – provocarea de daune aviației ruse, care atacă constant Ucraina.

Există însă și alte obiective, de natură informațional-politică, care seamănă în mare măsură cu cele ale operațiunii Kursk a forțelor armate ucrainene de anul trecut.

Primul obiectiv este ridicarea moralului și a încrederii în victorie în societatea ucraineană. La fel ca în vara trecută, situația pe front este în prezent extrem de dificilă pentru forțele armate ucrainene. Trupele ucrainene se retrag, nu au mai fost de mult timp vești „victorioase” importante, ceea ce afectează starea de spirit atît în societate, cît și în armată. Atacul asupra avioanelor militare a generat un val de „entuziasm victorios” în spațiul informațional ucrainean, similar ofensivei din regiunea Kursk din vara trecută.

Al doilea obiectiv este creșterea nemulțumirii și a neîncrederii față de conducerea politico-militară a Rusiei în interiorul țării – atît în societate, cît și în rîndul elitelor. Aceleași canale de Telegram care în 2023 au pregătit terenul pentru revolta lui Prigojin și în august 2024 au amplificat isteria legată de ofensiva ucraineană din regiunea Kursk promovează acum „trădarea” în legătură cu atacurile asupra aerodromurilor. Deși amploarea acestui val este mult mai mică decît în 2024 sau 2023. Dacă atunci situația nu a putut fi destabilizată, este puțin probabil să se întîmple acum. Totuși, răspunsul pe care îl va da Rusia va influența și el starea de spirit.

Al treilea și cel mai important obiectiv este să convingă Occidentul că teza „inevitabilității înfrîngerii Ucrainei” (promovată frecvent de președintele SUA, Donald Trump, și aliații săi) este falsă și că Ucraina poate provoca pierderi semnificative Rusiei, ceea ce înseamnă că nu este nevoie să-l preseze pe Zelenski pentru concesii majore în vederea încetării războiului. Mai important, Kievul încearcă să promoveze în Occident un alt mesaj: „De Rusia și armele sale nucleare nu trebuie să ne fie frică”.

Frica de un război nuclear cu Rusia este principalul factor care determină atitudinea Occidentului față de acest război. Din acest motiv, țările NATO evită să intre direct în război de partea Ucrainei, refuză să furnizeze Kievului anumite tipuri de armament și ezită să impună sancțiuni extrem de dure sau alte măsuri de presiune. De trei ani, Kievul încearcă să distrugă această frică prin toate mijloacele. Acesta a fost unul dintre scopurile ofensivei din regiunea Kursk de anul trecut. Atunci, unul dintre principalele mesaje ale autorităților ucrainene și ale susținătorilor lor din Occident a fost: „Vedeți, trupele ucrainene au intrat pe teritoriul recunoscut internațional al Rusiei, iar Putin nu a lansat arme nucleare asupra noastră. Prin urmare, nu trebuie să vă fie frică de amenințările lui, ajutați-ne din toate puterile”.

Un mesaj similar este promovat și acum: „Ucraina a lovit bombardierele strategice, forțele de descurajare nucleară, și bombele nucleare nu au zburat încă spre Kiev. Așadar, dați-ne rachete Taurus, impuneți taxe vamale secundare de 500% și nu vă temeți de Putin – nu vă va face nimic”. În timpul operațiunii Kursk, acest mesaj nu a avut aproape niciun impact asupra Occidentului. Rămîne de văzut ce se va întîmpla de data aceasta. Reacția ar putea fi, de altfel, complet opusă – în Occident s-ar putea amplifica teama de un război nuclear, mai ales dacă Rusia răspunde cu amenințări corespunzătoare.

Ce va face Rusia ca răspuns la aceste atacuri este o întrebare separată și crucială în prezent.

Aerodromurile atacate fac parte din infrastructura de descurajare nucleară a Rusiei. Conform doctrinei nucleare a Rusiei, un atac asupra acestor obiective este un motiv pentru utilizarea armelor nucleare. Vor fi acestea folosite?

Am scris deja că un motiv real pentru utilizarea armelor nucleare de către Rusia ar putea fi amenințarea unei înfrîngeri în război. O astfel de amenințare ar putea apărea, de exemplu, în cazul intrării țărilor NATO în război de partea Ucrainei, al blocării porturilor (ceea ce ar epuiza resursele economice ale Rusiei) sau al refuzului principalilor parteneri comerciali de a cumpăra bunuri rusești în cazul impunerii unor taxe vamale secundare de 500% de către SUA.

Reprezintă atacul asupra aviației strategice ruse (chiar și luînd în considerare estimările pierderilor raportate de sursele SBU) un factor care pune Rusia în fața unei înfrîngeri în război?

Nu. La fel cum operațiunea din regiunea Kursk de anul trecut nu a fost un astfel de factor, după care situația pentru forțele armate ucrainene s-a înrăutățit.

Rusia are în continuare suficiente bombardiere pentru a efectua atacuri asupra Ucrainei. În plus, nu bombardierele, ci sutele de mii de soldați și drone sunt cele care asigură în prezent avansul Rusiei pe front. Distrugerea avioanelor strategice nu va avea un impact semnificativ asupra acestui avans.

Astfel, amenințarea utilizării armelor nucleare nu pare foarte probabilă în acest moment. Totuși, va conta mult reacția Occidentului la atacurile asupra aerodromurilor. Dacă Moscova simte că în Occident aceste atacuri sunt percepute ca un îndemn la o poziție mai dură împotriva Rusiei și la depășirea unor noi „linii roșii”, probabilitatea unui scenariu „nuclear” va crește.

Totuși, Rusia are și opțiuni de răspuns „non-nucleare” – de la un atac masiv cu rachete pînă la utilizarea sistemului „Oreshnik”. Reamintim că un atac cu „Oreshnik” a fost efectuat după loviturile cu rachete americane cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei și a fost prezentat ca un răspuns la acestea. Nu este exclus ca acesta să fie folosit și acum. Totuși, dacă un astfel de atac ar provoca victime numeroase în rîndul civililor, Kievul ar putea folosi acest lucru pentru a intensifica presiunea Occidentului asupra Rusiei și pentru a-l convinge pe Trump să aprobe sancțiuni dure și continuarea livrărilor de arme. Cu toate acestea, daunele de imagine și militare cauzate de atacurile de astăzi asupra aerodromurilor sunt atît de mari, încît astfel de „argumente de descurajare” ar putea să nu funcționeze.

În cele din urmă, Rusia ar putea încerca să folosească situația pentru a ridica brusc miza în relațiile cu Occidentul, acuzînd serviciile speciale ale țărilor NATO că au organizat operațiunea de distrugere a avioanelor. Totuși, acest lucru riscă să ducă la întreruperea completă a oricărui dialog cu Trump, ceea ce, de altfel, Rusia pare să fie împinsă să facă prin „scurgeri” în presă conform cărora președintele SUA ar fi fost informat în prealabil despre atac. Însă dacă Putin este pregătit să escaladeze situația în acest fel rămîne o necunoscută.

În general, atacul asupra aerodromurilor, ca să spunem așa, nu apropie sfîrșitul războiului, ci contribuie la intensificarea lui (la fel ca ofensiva din regiunea Kursk de anul trecut). În Ucraina, vocile care spun că nu trebuie făcute compromisuri cu Rusia devin din nou mai puternice. În Rusia, cresc vocile celor care cer distrugerea Ucrainei cu orice preț.

Mult mai puțin auzite sunt vocile celor care spun că ceea ce s-a întîmplat astăzi (și posibilul răspuns al Rusiei) arată doar prețul uriaș pe care fiecare țară îl va plăti pentru „războiul pînă la capăt” și că, prin urmare, acesta trebuie încheiat cît mai curînd posibil.

Totuși, există o speranță foarte mică că, așa cum sugerează teoria conspiraționistă menționată mai sus, toate părțile au ajuns deja la un acord de principiu pentru încheierea războiului, iar chiar și atacurile de astăzi nu vor putea perturba aceste înțelegeri”. (Traducere și adaptare B.T.I.)