Controversatul jurnalist ardelean Sabin Gherman a revenit cu manifestări anti-românești, după ce în 1998 scria negru pe alb: ”M-am săturat de România”. S-a săturat din nou! Și nu oricând, ci în An Centenar! Este cunoscut faptul că de-a lungul timpului Sabin Gherman a făcut o propagandă antiromânească și secesionistă, așa că vom trece în revistă ultimele evenimente ce îi confirmă statutul de trădător.

În 1998, jurnalistul clujean Sabin Gherman scria manifestul „M-am săturat de România”. Să ne amintim ce spunea:

„M-am săturat de Mitică, de șmechereala și țigănia pe care le lasă în urmă acest nume de țară, România. Vorbesc cu diverși politicieni, aflați la putere, și toți îmi spun: „nu mai avem nicio șansă”. Citesc prin ziare că Bucureștiului Guvernul a avut grijă să-i aloce de la bugetul ’98 o sumă mai mare decât a întregului Ardeal. Călătoresc cu mașina prin sud și est și văd diferența: acolo sunt drumuri mai bune, se fac mereu investiții. Stau la coadă la finanțe, la CEC, la orice aparține Statului și peste tot se dă șpagă. Ciubuc. Peșcheș. Turcisme fără de care nu se poate. Și atunci? Eu nu vreau să emigrez numai pentru că de 10 ani nu se face nimic. Doar că m-am săturat de România.(…)

Dacă regret ceva, acum la treizeci de ani, e că m-am născut aici, că fac parte din cei ce au învățat pe la școli că poporul ăsta, boborul, domnilor, a fost într-o erecție continuă în fața istoriei. Care popor? Noi, cei care n-am făcut nici măcar o dată dovada virilității, noi, care în timpul invaziilor ne ridicam poalele în cap și fugeam în păduri, noi, care leșinam prin sălile unde se hotăra istoria, noi, care astăzi ne scremem pentru o bucată de pâine și nu mai știm ce șmechereli să mai inventăm. Ăștia suntem, peticiți în cur, rupți in coate; intrăm în istorie ca-ntr-o infectă crâșmă de cartier. Între două ghiorăituri și-o înjurătură, poporul (boborul, domnilor), vorbește bățos despre Posada, despre Mihai Viteazu, despre „trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească”. Și – iarăsi – un ghiorăit victorios.

M-am săturat să-mi fie rușine. De aceea, prietenilor mei din vest le spun că sunt din Transilvania. Altă țară. Altra paese. Other country. L’autre pays (…)

Niște oameni au făcut Unirea de la 1918(…) Acum se vede ce-a ieșit. Seriozitatea, eleganța, disciplina – atribute ale Ardealului – au fost invadate de miticisme, de balcanisme ordinare, de civilizația semințelor de bostan.

Era o șansă pentru România să se unească cu Transilvania, să învețe câte ceva din organizarea ei, din sistemele ei de valori. N-a fost așa; România a înghițit Transilvania – de aceea, din trei în trei metri aluneci astăzi pe flegmele de pe marile bulevarde.

(…) Va trebui să vedem că se poate și altfel. Că suntem altfel. Că relele cele mari vin de la București, de la luxoasele palate în care politicienii se bat fără nicio jenă pe ciolan. Va trebui să vedem că nu ungurii sau nemții sau burundezii sunt inamicii noștri, ci noi înșine, trăitorii de pe azi pe mâine, obligați să furăm și să înjurăm pe la colțuri. Nu mai avem ce să ne spunem; am făcut-o 75 de ani și suntem de 75 de ori mai săraci. În rest, zile bune, m-am săturat de România, vreau Transilvania mea”.

 

Sabin Gherman, atac josnic la integritatea României

La 30 de ani de atunci, în An Centenar, Sabin Gherman revine cu un nou manifest. În septembrie 2018, jurnalistul reia aceeași teză în revista ”Newsweek”, la lansarea căruia a participat și directorul SRI, Eduard Hellvig. Într-un articol antiromânesc intitulat ”Nu așa ne-o fost vorba la ’918”, Sabin Gherman aruncă cu gunoi în actul Unirii, scriind despre ”șpaga de două milioane dată lui Inculeț de guvernul valah al lui Marghiloman” sau despre faptul că „Iancu Flondor, inițiatorul Marii Adunări Naționale Române de la Cernăuți, se retrage scârbit de metehnele șmecherașilor din jurul lui Brătianu”.

 

Iată ce scrie Gherman în revista ”Newsweek”:

 

”Ca ardelean, am dreptul – și datoria, în același timp – să îmi pun întrebări. Și le pun și moldovenii, și bănățenii, și bucovinenii. Da, și bucureștenii. Când Valahia a dat de noroace istorice, am ales să acceptăm asta.

Mai întâi au făcut-o moldovenii, la 1859– după doar trei ani, în frunte cu Mitropolitul Moldovei și cu Ion Creangă, ieșeau în stradă și cereau dezunirea; guvernul de la București a trimis jandarmii și s-a lăsat cu morți și răniți.

În martie ’918 au acceptat și basarabenii; drept îi că nu se vorbește despre șpaga de două milioane dată lui Inculeț de guvernul valah al lui Marghiloman – și în 1924, deputații basarabeni îi scriu regelui: ”Din nenorocire, Sire, de șase ani Basarabia este cârmuită într-un fel în care nu mai pot fi cârmuite astăzi nici coloniile negre din Africa”.

Bucovinenii s-au pus și ei în hora asta națională: și la nici un an de la unire, Iancu Flondor, inițiatorul Marii Adunări Naționale Române de la Cernăuți, se retrage scârbit de metehnele șmecherașilor din jurul lui Brătianu.

La 1 decembrie ’918, ardelenii lasă și ei valsul vienez pentru sârba oltenească – tot atunci se proclamă și unirea Banatului, dar despre asta nu se prea scrie în manuale; ei bine, la zece ani după, Iuliu Maniu și ceilalți deputați din Ardeal se reuneau la Alba Iulia și cereau dezunirea – nici despre asta nu zic nimic manualele; iar bănățeanul Sever Bocu, persecutat în trecut de autoritățile imperiale pentru patriotismul său regional, se revoltă acum împotriva Bucureștilor: ”Centralismul nu are naționalitate; el a dus, fie că a fost unguresc sau românesc, la aceleași concluzii logice: exploatare sau sărăcie! Baza programului meu e regionalismul. Un om care nu-și iubește întâi satul, provincia sa natală restrânsă, nu-și iubește țara. Prin centralizare, orașele de la vest, care alcătuiesc azi o puternică cultură de graniță, vor ajunge pe urmele Iașilor, ruine glorioase în profitul unui singur oraș, al Bucureștilor!”.

Da, cam toți luptătorii pentru unirea asta mare au plecat dezamăgiți de șmecheria valahă – și dacă aveți chef să mă suduiți, luați de-aici, de la Traian Vuia: ”În 20-30 de ani ne vom trezi balcanizați, după ce am avut frumosul vis de a debalcaniza pe frații noștri de dincolo de Carpați” (1922).

Au respectat ceva din promisiunile făcute provinciilor unite sub București? Nici vorbă: ”pupă-l în bot și papă-i tot” a fost imnul adevărat, ăla scris cu litere mărunte, ca la bancă.

A venit apoi războiul, a venit și comunismul și felia de parizer ne-a fost steag de rezervă, târțita de pui – spinare.

Și a venit și decembrie 89 – și după treizeci de ani de libertate, ne-am trezit într-un iureș cum n-a mai fost. Ce e azi? O țară sub papucul tuturor nătărăilor, repetenților, videlor de la Videle(…)

De ce trebuie să le rabd, eu, ardeleanul, toate? Moldoveanul, bănățeanul, bucovineanul? Până la urmă, fiecare a participat la unirea asta cu gândul că împreună vom fi mai buni la ceva. Că vom trăi mai bine, că fiecare va putea să facă un drum, o școală, un spital – adică exact ceea ce te face puternic în vremuri.

Ce s-a ales din Proclamațiunea aia de la 1 decembrie de la Alba Iulia? De promisiunile mari și late? De diversitatea extraordinară adusă de noile provincii? Dar de Memoriul Ieșenilor, cel din 1919 – aproape necunoscut – prin care oamenii cereau o cale spre Occident, promisă încă de la 1859 și apoi uitată pe repede-nainte?

În 1996 s-a votat Legea Moților – au trecut 22 de ani și tot nu e aplicată. Realitatea asta e, ne place au ba: cum puternicii Valahiei n-au respectat promisiunile făcute străinilor, nu le-au respectat nici pe cele jurate românilor.

Ce am reușit să facem în suta asta de ani, în afară de a aduna proștii de prin și a le da funcții în stat? – da, pune-i și aici pe proștii din Ardeal musai (…)

Într-o zi se va spune: la cum a ajuns țara azi, cu toată gașca asta de nenorociți și analfabeți, când o parte nu respectă contractul, nici cealaltă nu mai are obligații. Și de băgat la cap: poate nu întâmplător tocmai manualele de istorie și geografie le-au greșit – că Dumnezeu nu bate cu bota”.

 

Sabin Gherman a semnat ”declarația româno-maghiară în anul Centenarului”

 

În 12 octombrie 2018, o serie de personalități de etnie maghiară, dar și română, au semnat la Cluj un document prin care se cere autonomia teritorială a maghiarilor din România. Documentul intitulat ”Declarație româno-maghiară în anul Centenarului” a fost semnat și de Sabin Gherman. În document se arată că „multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 şi continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînţelegerea în relaţiile dintre cele două comunităţi”.

De asemenea, se spune că „Transilvania a fost şi poate să devină un spaţiu de complementaritate” şi un model de pluralism cultural şi religios, dar se face referire şi la autonomie: „Nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor şi maghiarilor. Aspiraţiile maghiarilor la autonomie culturală şi teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări şi servesc deci tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie şi independenţă reflectă uneori neînţelegere, alteori intenţia rea a manipulării”.

Printre semnatari şi vorbitori la eveniment se numără oameni politici şi de cultură români şi maghiari: Tokes Laszlo, Gabriel Andreescu, Smaranda Enache, Eckstein Kovacs Peter, Molnar Gusztav, Lucian Nastasă Kovacs, Szilagyi Zsolt, Sabin Gherman, Bakk Miklos, Marius Tabacu, Kolumban Gabor, Sandor Krisztina, Bodo Barna, Toro Tibor, Mircea Toma, Ovidiu Pecican, Cristian Pârvulescu.

 

 

Trădătorul susține autonomia Ținutului Secuiesc

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de Ziua de 1 Decembrie, participanții la un miting secesionist au transmis următorul mesaj ”Autonomia teritorială a „Ținutului secuiesc” cu extindere la Transilvania”.

Un miting la care au participat câteva mii de persoane din județele Covasna, Harghita și Mureș care militează pentru autonomia teritorială a așa zisului „Ținut secuiesc” a avut loc duminică, 18 noiembrie, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe.

Participanții au purtat steaguri secuiești și ale Ungariei, precum și pancarte cu mesaje autonomiste și au scandat în limba maghiară „Autonomie” și „Piară Trianonul”

 

Printre invitații care s-au adresat mulțimii de pe scena amplasată în Piața Centrală s-au numărat președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Szilágyi Zsolt, europarlamentarul Tokes Laszlo, liderul Consiliului Național Maghiar din Transilvania, și Sabi Gherman, iar în mulțime s-au regăsit și parlamentari UDMR.

”Cele mai multe aplauze le-a atras singurul vorbitor român al evenimentului, Sabin Gherman, activistul care a cerut în nenumerate rânduri autonomia Transilvaniei. Acesta a deplâns faptul că Transilvania, care pe vremea Vienei şi a Budapestei figura tot timpul pe hartă, nu mai există acum, în manualul de geografie al Bucureştiului. Acesta a arătat că Bucureştiul nu şi-a ţinut promisiunea nici faţă de românii din Transilvania şi a asmuţit unul asupra celuilalt popoarele care trăiau paşnic, de secole, în Ardeal, deşi dacă şi-a fi respectat promisiunea de la Alba Iulia, dacă ar fi acordat autonomie regiunilor istorice, aceasta s-ar fi tradus prin dezvoltarea întregii ţări”, a transmis agenția maghiară de știri MTI.

 

 

Gherman și terorismul civic

 

În pragul preluării președinției Consiliului UE și în ajunul Centenarului, Sabin Gherman a îndemnat la acțiuni contra demnitarilor. Ziaristul a îndemnat mii de cetățeni să afle unde locuiesc politicienii și să le asedieze locuințele. Îndemnurile violente au și dat rezultate.

 

”Cu vorba bună nu mai merge. Degeaba se fac analize peste analize, degeaba se dau peste cap cei de la Bruxelles și de la Comisia Europeană (…) Poate e cazul să renunțăm la analize și explicații docte – vor război, să simtă deci războiul. Și nu cu furcile și topoarele, deși mulți le-ar arunca după ei; dar: unde stau ăștia? Unde locuiesc? Adresa exactă, așa cum are orice cetățean. Ei bine, poate că mulțimi de oameni îngrijorați, o mie sau zece mii, se vor duce și vor face de gardă la ușa lor. În fața blocului, în fața casei. Să le strige sau nemulțumirile, să le spună sau nu ce au de spus, dar să fie acolo. Să fie văzuți, să simtă furia și disprețul. Să înțeleagă de ce țara orientală nu e acceptată în vremile astea.

Asta merită. Urmăriți pas cu pas, învăluiți în reproșuri, tăvăliți în vorbe de dulce, așa cum doar poporul ăsta la necaz știe să scoată (…) Trebuie rași, tunși și frezați, luați pe sus și trimiși la plimbare – dar nu oricum, ci la ore fixe, așa cum prevede orarul oricărui penitenciar dintr-o țară civilizată”.

Textul halucinant îi aparține lui Sabin Gherman și a fost publicat de Newsweek, o revistă a cărei finanțare nu e clară, despre care se vorbește doar că ar fi sponsorizată de SIE sau SRI.

Atunci ne întrebăm retoric: de ce SRI nu face nimic și cum se pot transmite asemenea mesaje în această perioadă în România?

 

Sabin Gherman, care s-a săturat de România, făcut Doctor Honoris Causa

Sabin Gherman a primit în primăvara acestui an  titlul de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii „Constantin Brâncuşi“. Distincţia i-a fost conferită de către Adrian Gorun, preşedintele Senatului Universităţii, care a fost invitat în mai multe emisiuni realizate de Sabin Gherman la Look TV.

Viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor, a protestat faţă de această decizie a universităţii.

”Am primit invitaţia de a participa la acordarea titlului de Doctor Honoris Causa domnilor Ion Bulei şi Sabin Gherman. Am lăudat întotdeauna iniţiativele UCB în acest sens, însă acum fac apel la un moment de reflecţie din partea membrilor Senatului în ceea ce priveşte persoana d-lui Sabin Gherman.  (…) În anul Centenarului Marii Uniri consider că, în mod nedrept, eroii neamului primesc o palmă prin innobilarea unui publicist, cu reale viziuni secesioniste, cu titlul mentionat mai sus. Poate nu este târziu să-l facem să înţeleagă ca nu se poate coborî la nivelul la care nişte români, de peste munţi, «inferiori domniei sale», vor să-l elogieze. Oricum el «s-a saturat de Romania ». În mai 1998, Sabin Gherman scria Manifestul «M-am săturat de România»: «M-am săturat de România. M-am săturat de Mitică, de şmecheria şi ţigăneala pe care o lasă în urmă acest nume de ţară. Între două ghiorăituri şi o înjurătură, poporul – boborul, domnilor, vorbeşte băţos despre Posada, Mihai Viteazul, despre «Trăiască şi înflorească Moldova, Ardealul şi Tara Românească!». Dacă regret ceva, acum la treizeci de ani, e că m-am născut aici, că fac parte din cei ce au învăţat pe la şcoli că poporul ăsta, boborul, domnilor, a fost într-o erecţie continuă în faţa istoriei. Care popor? Noi…» Mâine nu voi participa la această acţiune, îmi este greu să aplaud la un asemenea moment. M-am născut în picioare şi prefer să rămân aşa!“.

 

5 COMENTARII

  1. Smaranda Enache, una din semnatare, este de etnie maghiara si a contribuit masiv la instigarea la luptele de strada, de acum celebre, intre romani si unguri, la Tg. Mures.
    A indus in eroare deliberat televiziunile straine despre romanul batut pana la coma (caz devenit celebru in luptele respective). Atacul, de o cruzime fara precedent a fost explicat de doamna ca provocat de romani, victima fiind un ungur.
    Drept rasplata, d-na a fost numita ambasador in Tarile Baltice de Andrei Plesu. La protestul public al ziaristului CTP, Plesu a raspuns razand, in fata camerelor TV ca doamna este frumoasa si merita numirea.

  2. Are perfecta dreptate , in 1918 Transilvania a fost ademenita cu minciuni.Dar in lunga ei istorie nu are dec at 100 de ani de de la „unire”, totul se va narui pentru ca Transilvania a fost ,este si va fi intotdeauna diferita.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here