Un proiect de lege privind utilizarea semnăturii electronice a fost înaintat Parlamentului de către grupul de parlamentari PNL. Inițiativa, elaborată sub coordonarea deputatului Sabin Sărmaș, președintele Comisiei de IT din Camera Deputaților, propune modificări și soluții relevante în contextul pieței și evoluțiilor tehnologice actuale, precum și un cadru legal adecvat pentru crearea unei „identități digitale”.
Situația actuală din România, atât în sectorul public, cât și în cel privat, este considerată inconfortabilă. Legea existentă care reglementează semnătura electronică are 22 de ani și nu ține cont de progresele tehnologice din ultimele decenii. În contrast, legislația europeană adoptată în 2014 intră în conflict cu legea românească actuală. Există și legi sectoriale specifice pentru utilizarea semnăturii electronice în anumite situații, cum ar fi relațiile de muncă, dar nu există o lege generală care să ofere un cadru pentru utilizarea semnăturii electronice în scopul digitalizării României și pentru asigurarea securității tranzacțiilor și validității documentelor în instanță.
Proiectul de lege propus își propune să schimbe această situație și să faciliteze utilizarea instrumentelor digitale într-o manieră simplă, clară și cu o valoare juridică bine definită. Unul dintre aspectele noi introduse de proiectul de lege este faptul că semnătura electronică va avea efecte juridice identice cu semnătura olografă (semnătura de mână) în anumite condiții. De asemenea, proiectul clarifică condițiile de utilizare și efectele juridice ale fiecărui tip de semnătură electronică, în funcție de nivelul de încredere acordat acestora. Există trei categorii principale: semnătura electronică simplă, semnătura electronică avansată și semnătura electronică calificată, care beneficiază de cel mai înalt nivel de încredere.
De asemenea, proiectul de lege introduce o definiție pentru semnătura electronică simplă și reglementează un nou tip de semnătură electronică care poate fi utilizată cu un certificat emis de o autoritate sau o instituție publică. Această semnătură va fi disponibilă nu numai pentru funcționarii publici, ci și pentru cetățeni.
Mai mult, proiectul de lege răspunde nevoilor pieței și permite companiilor să stabilească efectele juridice ale semnăturii electronice avansate sau a semnăturii electronice simple în relațiile lor comerciale.
Proiectul acordă o atenție deosebită protecției datelor cu caracter personal, securității cibernetice și protecției utilizatorilor semnăturii electronice. De aceea, proiectul de lege conține și sancțiuni. El stabilește cadrul normativ pentru furnizarea de servicii de încredere și condițiile în care se poate obține calitatea de prestator de servicii de încredere în România.
Un aspect important menționat de deputatul Sabin Sărmaș se referă la companii. Acestea vor avea posibilitatea să convine asupra nivelului de încredere pe care îl acordă unei semnături electronice în relațiile lor comerciale. De exemplu, dacă două companii convin că semnătura electronică avansată are aceeași valoare ca semnătura olografă, ele pot să utilizeze acest tip de semnătură în relațiile lor. De asemenea, proiectul de lege vine în contextul noilor tehnologii și al proiectului de identitate digitală al României. Astfel, sistemele electronice care se bazează pe o identitate digitală cu un nivel ridicat de încredere vor permite utilizarea oricărui tip de semnătură electronică, cu valoarea dorită de utilizator. Aceasta înseamnă că într-un sistem precum internet banking, unde autentificarea se face în mod sigur, utilizatorii pot folosi semnătura electronică pentru a semna documente și tranzacții de valoare mare, iar acestea vor avea valoarea juridică a unei semnături olografe.
Proiectul de lege a fost depus la Senat pe 28 iunie și a fost semnat de doi senatori PNL și 31 de deputați PNL, printre care se numără președintele Senatului Nicolae Ciucă, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja (care a ocupat și portofoliul Digitalizării în Guvern), președintele Comisiei pentru Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor din Camera Deputaților și președintele Comisiei Speciale a Camerei Deputaților pentru Automatizare și Viitorul Muncii, George Tuță. Proiectul urmează să fie dezbatut de Parlament în regim de urgență.
