Producătorii români de încălţăminte produc aproape exclusiv pentru export

În contextul în care România a exportat anul trecut peste 57 de milioane de perechi de pantofi, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, recenta rectificare bugetară de la Clujana, pentru a face mai multe angajări, pare un semnal bun. Comenzile pentru încălţămintea românească sunt în creştere, pentru că ţările occidentale caută calitate, şi nu doar cel mai scăzut preţ.

 

Principalele economii către care se îndreaptă încălţămintea românească, produsă cu un preţ mediu de 24 de dolari perechea, sunt Italia, Austria, Franţa, Slovacia şi Germania, exporturile ajungând la o valoare totală de 1,4 miliarde euro. Potrivit Ziarul Financiar (ZF), această sumă poziţionează România în topul celor mai mari exportatori de încălţăminte din lume.

„România este căutată şi cunoscută la nivel mondial pentru că produce pantofi buni şi are termene de livrare mici. La preţ, nu ne putem bate cu China sau cu alte state din Asia, însă piaţa locală este căutată de companiile care nu caută doar preţ“, spune Radu Jitaru, care deţine la Braşov o fabrică unde produce lunar 8.000-10.000 de perechi de pantofi, citat de ZF.

Reversul monedei este faptul că în România se cumpără pantofii ieftini, de cele mai multe ori importaţi din China, dat fiind că preţul mediu al acestora este de aproape şase ori mai mic. Astfel, sursa citată arată că peste 70% din pantofii importaţi vin din partea gigantului asiatic, cunoscut în special pentru marfa ieftină şi de slabă calitate.

Potrivit analizei publicaţiei financiare, un român îşi cumpără în medie două-trei perechi de pantofi pe an, pe care cheltuieşte în medie circa 68 de lei. În ceea ce priveşte retail-ul de pantofi, în topul celor mai mari zece jucători mai bine de jumătate sunt români: Leonardo, Benvenuti, Otter sau Il Passo,

 

Clujana se orientează spre Răsărit

În anul 2011, producătorul clujean de încălţăminte Clujana anunţa că are comenzi din Rusia. „Avem comenzi din Rusia. Nu vă pot spune cum am reuşit. Italienii produc la noi în ţară încălţăminte, iar produsele ajung pe piaţa rusă. De ce nu ar fi posibil şi direct, să producem în România şi să vindem în Rusia? Sperăm ca din primăvară primele exporturi de gheată clujană, tip insulated, să ajungă pe piaţa rusă”, a declarat pentru gândul Radu Ţărmure, directorul de atunci al Clujana.

În ultimii ani, fabrica a reuşit să exporte pe pieţele din Franţa, Italia şi Germania, nefiind însă exporturi sub brand propriu, ci doar pe modele cerute de clienţii externi. Spre deosebire de alţi producători români, compania deţinută în proporţie de 98% de către Consiliul Judeţean Cluj exporta numai 10% din producţie, restul fiind vândut magazinelor partenere sau chiar în magazinele deschise de firmă. În prezent au mai rămas deschise numai două din magazinele Clujana, dar în urmă cu doi ani se discuta ideea de a deschide 2-4 magazine în Bucureşti.

În timpul mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj al lui Alin Tişe, în prezent senator de Cluj, acesta era optimist în legătură cu evoluţia companiei: „Sperăm să recucerim, în acest an, pieţele din Estul Europei, după ce, în anul 2010, am reuşit să ieşim la export în Franţa, Italia sau Germania. «Clujana» era o marcă respectată, iar produsele sale sunt recunoscute pentru calitatea deosebită”.

 

Nori negri peste fabrică

Un an mai târziu, tot acest avânt a fost tăiat, când neregulile financiare din ultimii ani au fost scoase la lumină de un raport al Curţii de Conturi. Acesta a arătat că fostul director al SC Clujana SA, Radu Ţărmure, a prejudiciat compania cu peste 100.000 de lei, bani pe care i-a încasat fără justificare. Societatea Comercială Clujana S.A. a fost supusă unui control al Curţii de Conturi în perioada 3 mai – 31 mai 2012, care a relevat faptul că societatea a acordat directorilor generali şi membrilor consiliului de administraţie, salarii, respectiv indemnizaţii, în cuantum mai mare decât cele prevăzute de lege. De asemenea, s-a constatat faptul că Radu Tărmure, în perioada 1 aprilie 2010- 3 aprilie 2012, cât a ocupat funcţia de director general al societăţii a ridicat din casieria magazinelor Clujana suma totală de 111.707,32 lei, din care, la momentul controlului, acesta restituise doar 95.000. Această sumă a fost restituită cu întârziere, documentele au fost prezentate cu întârziere, motiv pentru care, Curtea de Conturi a procedat la calcularea unor penalităţi de întârziere în cuantum de 121.443 lei.

Joi, 8 august, în jurul orei 17.20, Radu Ţărmure a fost găsit decedat într-o maşină pe strada Alverna din cartierul clujean Gheorgheni, în apropiere de locuinţa părinţilor săi. Potrivit unor surse stiridecluj.ro, Ţărmure era deprimat, atât din cauza problemelor de la Clujana, cât şi din cauza divorţului de Aurora Ţărmure, care a avut loc tot anul trecut.

Cu trei săptămâni înainte, un alt director de la Clujana, Dan Ungureanu, a fost găsit mort. Potrivit poliţiei clujene, acesta a căzut de la etaj, însă nu e clar dacă a fost vorba despre un accident sau despre o sinucidere. Dan Ungureanu avea grave probleme financiare, urmând să rămână şi fără apartamentul în care locuia.

 

Infuzie de capital pentru un nou început

Înainte de 1989, Clujana avea cel mai mare număr de angajaţi dintre fabricile din Cluj-Napoca, peste 11.000 şi producea încălţăminte pentru piaţa interna şi pentru export, arată Adevărul într-un reportaj. În prezent, fabrica are 360 de angajaţi, iar activitatea constă în producerea de încălţăminte pentru cele două magazine pe care fabrica le mai are, restul fiind produs în sistem lohn, pentru două firme, din Cluj-Napoca şi din Reghin, care exportă produsele companiei.

La ultima şedinţă ordinară a legislativului judeţean, preşedintele CJ Cluj a anunţat că fabrica Clujana face angajări, după ce comenzile fabricii au ajuns la un nivel neașteptat pentru această perioadă. Clujana va angaja 80 de oameni: ”Sunt comenzi foarte multe. De asemenea, s-a ajuns să se lucreze în două schimburi și tot nu fac față, așa că singura soluție este să mai aducă oameni”, a spus Uioreanu.

Daniel Mihiş, preşedintele Consiliului de Administraţie al Clujana, susţine că, pentru a renaşte, fabrica ar avea nevoie de o infuzie de capital. „Clujana a rămas o marcă de încălţăminte şi un brand apreciat, singura problemă cu care ne confruntăm fiind lipsa de fonduri în ceea ce priveşte noi linii de producţie şi noi modele. Nu putem să ieşim acum pe piaţă cu o nouă colecţie, ci vindem doar din colecţiile vechi. Am avea nevoie de o infuzie de capital de circa 250.000 de euro. Avem datorii moştenite către bugetul de stat de circa un milion de euro şi am obţinut o eşalonare din partea Direcţiei de Finanţe Cluj”, a declarat acesta pentru Adevărul.

 

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.