Povestea începe cu un scenariu demn de un thriller judiciar, având în centru pe Amalia Doinița Bindea, o femeie trecută de 50 de ani, economistă de profesie, dar fără prea multă activitate profesională notabilă, și pe Samer Kadhem Ridha, un om de afaceri libanez stabilit în Arabia Saudită. Cei doi au avut o relație amoroasă în trecut, care s-a sfârșit prost, dar nu suficient de prost încât să se uite complet unul pe celălalt.
Un fost iubit, o fostă iubită și un fost respect reciproc
După ani de tăcere, în octombrie 2021, Samer primește un mesaj șocant pe email și WhatsApp. Un anume „Jim” îi cerea 150.000 de euro, amenințând că, în caz contrar, va face publice mai multe imagini și videoclipuri intime în care el apărea alături de soția sa și alte femei. În Arabia Saudită, astfel de scandaluri nu sunt doar jenant de personale, ci pot avea și consecințe sociale și juridice severe.
“Maestră în anonimat”: când vrei să fii Jim din spatele tastaturii, dar îți treci numele real pe IBAN
Așa ceva doar în filmele proaste și în realitatea infractorilor care cred că sunt mai deștepți decât restul lumii. Inculpata, convinsă că a dat lovitura vieții, s-a ascuns în spatele unor mesaje anonime în care s-a crezut un fel de „Mister X”, „Shadow Hacker” sau poate chiar „Jim din spatele tastaturii”. A amenințat victima cu distribuirea unor imagini compromițătoare și a cerut nu mai puțin de 150.000 de euro, ca și cum șantajul era o afacere serioasă și nu doar o rețetă sigură pentru autodenunț.
Dar cum genialitatea e un dar rar, inculpata a uitat o mică-mare problemă: contul bancar în care trebuia virată suma era deschis fix pe numele ei real. Adică, în timp ce încerca să-și joace rolul de răufăcător misterios, a scris negru pe alb: „Trimite banii aici, pe numele meu complet, cu tot cu IBAN și Swift, să nu fie dubii.” Practic, și-a lăsat cartea de vizită în mijlocul scenei crimei, ca un hoț care fură din bancă și apoi își uită buletinul pe tejghea.
Astfel, aventura ei de mare maestră a șantajului s-a transformat într-o comedie cu final previzibil. Singurul lucru care mai rămâne de făcut e să aștepți citația și să speri că judecătorul are simțul umorului.
Procurorii o acuză prin rechizitoriul întocmit faptul că:
“Făptuitoarea a întreprins mai multe acte materiale distincte de trimitere mesaje cu continui ameninţător, abuz, urmărire şi acte de intimidare, acţiuni ce au creat un sentiment de presiune, frustrare, şi intimidare agresivă.
Astfel, prin aceste acte materiale catalogate drept ofensatoare, eu caracter repetitiv la adresa subsemnatului, practic se încadrează în conţinutul infracţiunii de şantaj în formă continuată.”
Când șantajul devine un sport periculos
Samer nu stă mult pe gânduri și, în loc să cedeze șantajului, pune la cale un plan cu autoritățile române. Se preface că acceptă cererea de bani și împreună cu anchetatorii organizează un flagrant. Pe 16 noiembrie 2021, Amalia Bindea cade în capcană, venind să ridice o primă tranșă de 20.000 de euro de la un investigator sub acoperire. La scurt timp după ce pune mâna pe bani, este înconjurată de polițiști și reținută.
Procesul: Lacrimi, declarații și o speranță de libertate
Procesul care a urmat a fost o combinație de încercări de autoapărare, acuzații reciproce și detalii picante despre relația celor doi. Amalia a recunoscut totul și a cerut să fie judecată pe procedura simplificată, ceea ce i-a adus o reducere a pedepsei. Instanța de fond a condamnat-o la 2 ani de închisoare cu suspendare, obligând-o la muncă în folosul comunității timp de 60 de zile și interzicându-i să se apropie de Samer pentru o perioadă de 2 ani.
Curtea de Apel Cluj: „Nu exagerați, oameni buni!”
Nemulțumit, Samer a făcut apel, considerând pedeapsa prea blândă și cerând ca fosta sa iubită să ajungă după gratii. În plus, a cerut despăgubiri morale de 150.000 de euro, echivalentul sumei pe care Amalia a încercat să o obțină prin șantaj. La rândul său, Amalia a contestat condamnarea, cerând o pedeapsă mai mică și o reducere a daunelor morale.
Curtea de Apel Cluj a analizat cazul și a decis să mențină hotărârea primei instanțe, respingând ambele apeluri ca nefondate. Instanța a considerat că pedeapsa de 2 ani cu suspendare este suficientă, având în vedere că inculpata nu avea antecedente și că a recunoscut fapta. De asemenea, suma de 10.000 de lei acordată ca daune morale a fost considerată rezonabilă, evitând astfel ca partea civilă să obțină un câștig nejustificat din această situație.
În final, Amalia Bindea scapă de închisoare, dar rămâne cu cazier, interdicții și obligația de a presta muncă în folosul comunității. Samer, deși nu obține ceea ce și-ar fi dorit, reușește să demonstreze că nu s-a lăsat intimidat și că justiția a făcut, într-o oarecare măsură, dreptate. O poveste de șantaj, răzbunare și dorință de control care s-a sfârșit, în cel mai bun caz, cu o lecție învățată pentru toți cei implicați.
Citeşte şi: Cârciumarul Adrian Munteanu a fost oprit
