Şarje de plângeri penale împotriva procurorilor şefi clujeni din cauza unei sălcii

Un cercetător ştiinţific clujean în domeniul fizicii moleculare, dr. Radu Brătfălean, a făcut plângeri penale împotriva mai multor inspectori ai Gărzii Forestiere Cluj, a unui poliţist şi mai multor procurori, şefi de parchete aflate în jurisdicţia Curţii de Apel Cluj, pe care îi acuză de fals, abuz în serviciu şi favorizarea infractorului. Tăvălugul a pornit în cel mai neaoş stil românesc, de la faptul că vecinul lui Brătfălean s-a apucat să devieze pe lângă proprietatea lui cursul pârâului Popii din Făget şi a tăiat câteva sălcii.

În urmă cu opt ani, Ruslan Zaporojan, care deţine un teren învecinat cu al lui Radu Brătfălean, a pus nişte muncitori să taie câteva sălcii care se aflau pe cursul pârâului Popii din Făget şi să devieze cursul firului de apă pentru a îşi consolida drumul spre proprietatea lui. Sălciile se aflau pe proprietatea lui Brătfălean, cu care se învecina, drept pentru care Zaporojan s-a pricopsit cu o plângere penală de care s-a ocupat Lenuţa Matiş de la Secţia 4 Poliţie Cluj Napoca. Evident, cazul prezenta o asemenea încărcătură încât soluţionarea lui s-a întins pe câţiva ani. În cadrul cercetărilor, Ioan Rus, consilier superior la Garda Forestieră Cluj, a făcut două procese verbale: în primul îl ”cadorisea” pe Zaporojan cu câţiva ani de puşcărie pentru că a tăiat aproximativ 15 mc de salcie estimată la aproximativ 1.000 de euro, în cea de-a doua constatare, reprezentantul Gărzii Forestiere Cluj consemna taman invers că, vecinul lui Zaporojan nu s-ar mai face vinovat de infracţiunea constatată în primul proces verbal.

”După întocmirea calculului pagubei provenită din tăierea acestor exemplare de salcie a rezultat un volum de masă lemnoasă de 15,656 mc şi o valoare de 4593,36 lei ( cu TVA) şi 3827,80 lei, fără TVA, fiind aşadar de 33,285 ori mai mare decât preţul mediu a unui mc de masa lemnoasă pe picior”, arată primul proces verbal care încadra fapta la o pedeapsă cu închisoarea între 1 – 5 ani de închisoare. Al doilea proces verbal, făcut tot de Rus, stabilea că terenul respectiv face parte din intravilanul municipiului Cluj Napoca, iar condiţiile de anul trecut nu mai sunt îndeplinite.

”În această situaţie, regimul vegetaţiei, din care au fost tăiate sălciile, se schimbă deoarece fiind situată pe un teren proprietate privată, în intravilan, nu mai sunt îndeplinite condiţiile legale de a fi supuse regimului silvic ca vegetaţie forestieră în afara fondului forestier naţional, aşa cum prevede legislaţia în vigoare”. Însă, Brătfălean are certificarea de la Romsilva că sălciile respective făceau parte din fondul forestier naţional.

După încă o perioadă de timp, poliţistul care a anchetat dosarul înaintează dosarul spre procurorul Mărginean-Peczi Anamaria, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, care clasează cazul motivând că fapta nu există.

Circuitul hârtiilor în magistratură

Radu Brătfălean a contestat rezoluţia procurorului de caz, Gheorghe Dragoş, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, a menţinut soluţia dată de colegul lui, iar instanţa a menţinut aceleaşi dispoziţii.

Din acel moment a început, după cum povesteşte Brătfălean, circuitul hârtiilor în magistratură. ”Situaţia mea mi se pare că este similară cu circuitul apei în natură, doar că în cazul meu se numeşte circuitul hârtiilor în magistratură. Indiferent cui i-am adresat petiţiile împotriva judecătorilor şi procurorilor din instanţele clujene, ele sunt trimise spre rezolvare exact aici, adică în locul unde eu sesizez problemele. Am făcut sesizări la DNA, CSM, la Prim Procurorul României, iar aceste instituţii mi-au spus că nu este de competenţa lor să rezolve această problemă şi au trimis plângerile mele la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj!”, spune fizicianul clujean.

Brătfălean îi acuză pe Matiş Lenuţa, agent principal la Secţia 4 Poliţie din municipiul Cluj-Napoca, Mărginean-Peczi Anamaria, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, şi pe Gheorghe Dragoş, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, de uz de fals, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, omisiunea sesizării şi abuz în serviciu.

”Dosarul penal 5001/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a primit soluţiile de clasare, prima la data de 01.07.2014 din partea d-nei procuror Laura Grădină, şi a doua la data de 23.10.2015 din partea d-nei procuror Mărginean-Peczi Anamaria, care ambele au fost desfiinţate prin încheierile penale nr. 1304/2014 şi respectiv nr. 220/2016 ale Judecătoriei Cluj-Napoca. În încheierea penală nr. 220/2016, pe lângă reconfirmarea calităţii de semn de hotar al pârâului şi dispunerea unei expertize topografice. (…) Reluarea urmăririi penale a fost efectuată de către d-na agent principal Matiş Lenuţa, sub îndrumarea d-nei procuror Mărginean-Peczi Anamaria. (…) Domnul prim-procuror (Gheorghe Dragoş, n.red.) alege de a ignora evidenţa infracţiunilor săvârşite ce cei patru funcţionari publici, mai sus amintiţi, dar de asemenea găseşte de cuviinţă să respingă plângerea făcută de mine împotriva ordonanţei de clasare şi să dispună de asemenea ca eu să plătesc cheltuieli judiciare. ”

Dosarul Salcia la ambasade şi Comisia Europeană

”Eu consider că dosarul penal care va lua naştere ca urmare a prezentei plângeri ar trebui conexat cu dosarele 4742/P/2017 şi 241/P/2017, toate având, la origine, ca element cheie de stabilire a adevărului în cauzele respective, lămurirea faptului dacă adresa nr. 3738 din 20.03.2017 a Gărzii Forestiere Cluj reprezintă sau nu un fals intelectual. De asemenea consider că acest dosar penal, rezultat din conexarea dosarelor penale arătate mai sus, ar trebui trimis spre competentă soluţionare Structurii Centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie având în vedere că toţi subiecţi acuzaţi prin plângerile penale pe care le-am formulat de la data de 06 iulie 2017 până la momentul prezent, se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 132 din legea 78/2000, Legea faptelor de corupţie. (…) În perioada imediat următoare voi lua legătura atât cu reprezentanţi mass-media din ţară şi străinătate, cu ambasadele principalelor ţări din spaţiul Euro-Atlantic, cu foruri de conducere din Uniunea Europeană cât şi cu alte organizaţii din străinătate de natură guvernamentală sau neguvernamentală cu interese în ce priveşte combaterea corupţiei”, arată Brătfălean într-una din plângerile lui.