SCANDALOS Judecători ai Curţii de Apel încurajează pedofilia

Gazeta de Cluj pune faţă în faţă motivările sentinţelor Judecătoriei Cluj-Napoca, respectiv a Curţii de Apel Cluj din procesul în care a fost judecat omul de afaceri clujean Codreanu Ioan pentru infracţiunea de act sexual cu un minor. Dacă în primă instanţă, judecătorul Lucian Marian l-a condamnat pe inculpat la 5 ani închisoare în regim de detenţie  şi l-a obligat la plata sumei de 25.000 de euro cu titlu de daune morale către una dintre victimele sale, C. A-M şi încă 10.000 de euro pentru mama sa, C. V-M, completul de judecată al Curţii de Apel a redus pedeapsa la doi ani închisoare cu suspendare condiţionată, motivând că face parte dintr-o familie onorabilă.

Pe 25 iunie 2013, Judecătoria Cluj a dat sentinţa finală în procesul în care era judecat Codreanu Ioan pentru infracţiunea de act sexual cu un minor, mai precis, acesta, în plină zi, în jurul orei 11.00, în timp ce se afla într-o parcare situată din Cluj-Napoca, a întreţinut un act oral cu minora C. A-M în autoturism, după care i-a dat suma de 200 de lei drept plată.

În motivarea sentinţei se arată că limitele de pedeapsă, potrivit art. 198 alin. 1 si 3 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor este închisoarea de la 3 ani la 12 ani, fapta prezentând un grad de pericol social ridicat al infracţiunii, probat de modul elaborat şi planificat al operaţiunii.

În continuare se arată că Ioan Codreanu a avut o relaţie îndelungată cu una dintre victimele sale, minora C. A-M, relaţie începută când aceasta avea 12 ani, căreia îi dădea sume importante de bani în schimbul unor favoruri sexuale pe care i le făcea nu doar ea, ci şi sora ei mai mică. Procesul de faţă a judecat, punctual, un act sexual surprins în maşina lui Codreanu, în timpul zilei, foarte aproape de o trecere de pietoni. Codreanu, un om de afaceri clujean,  în vârstă de 65 de ani la acel moment, nu a recunoscut niciodată fapta, deşi apărare sa nu a fost niciodată credibilă.

A ademenit un copil

În motivare Judecătoriei se arată că Ioan Codreanu a profitat de vulnerabilitatea unui copil, într-un moment în care familia sa trecea printr-o situaţie grea:  mama tocmai se despărţise de tatăl alcoolic şi încerca să facă faţă noii situaţii, nefiind suficient de atentă, pentru o vreme, la cei trei copii ai săi. În această situaţie, sumele consistente de bani primite de la “nenea Ioan” îi dădeau lui C. A-M o stare de aparentă independenţă  faţă de familia care trecea prin greutăţi, dar o făceau să depindă de cel care plătea.

“În acest sens reţinem că partea vătămată a resimţit în mod constant sentimente de simpatie şi probabil de afecţiune faţă de inculpat fără să resimtă vizibil agresiunea la care a fost supusă, raportat la beneficiile materiale însemnate şi imediate. Deşi minora C. A-M conştientizează la nivel superficial agresiune la care a fost supusă, la nivel subiectiv acceptă compromisul cel mai probabil şi datorită mediului din care face parte şi care nu pare să fie ultragiat imediat de astfel de evenimente, cu excepţia mamei fetei,  pe care o introduce într-un mediu promiscuu şi  o supune la umilinţe ce nu vor rămâne fără efect pe termen îndelungat”,  se arată în motivarea sentinţei.  

Judecătorul a precizat că modul de a acţiona al lui Codreanu, respectiv actul sexual oral desfăşurat în maşină, cu un copil ce avea 13 ani, în timpul zilei şi într-o zonă circulată, denotă o periculozitate sporită, iar siguranţa gesturilor arată că nu era prima dată când o făcea.

Sancţiunea civilă pe care judecătorul de fond a aplicat-o arată înţelegerea traumelor şi a consecinţelor pe care abuzul sexual suferit de copil va marca această familie.

”Fapta ilicită săvârşită de către inculpat cu intenţie directă a produs un prejudiciu nemijlocit în patrimoniul părţii vătămate constând într-o traumă psihică cu  certe repercusiuni pentru viitor. Fără să privim acţiunea civilă ca o a doua sancţiune, vom reţine că fapta inculpatului săvârşită cu intenţie directă a produs un prejudiciu moral prin abuzul sexual la care a fost supusă partea vătămată, pe un fond de vulnerabilitate anterior. În acest context, acţiunea civilă având ca obiect daunele morale, pe lângă efectul reparator, trebuie să fie şi o recunoaştere publică şi împotriva inculpatului a suferinţelor părţii vătămate ”, justifică instanţa acordarea daunelor morale.                

Ca urmare, completul de judecată  obliga inculpatul la plata sumei de 25.000 euro reprezentând daune morale, arătând că deşi ”partea vătămată a manifestat un tulburări de comportament încă din anul 2011 … fapta inculpatului nu a făcut decât să accentueze vulnerabilitatea părţii  vătămate, iar consecinţele vătămătoare actuale se vor vedea în comportamentul viitor al părţii vătămate, mai ales cât priveşte relaţiile sale viitoare cu persoane de aceeaşi vârstă.”

De asemenea instanţa de fond a acordat 10.000 daune morale pentru partea civilă C.V. , mama victimei, ca o recompensă pentru suferinţele ei şi ale surorii mai mici, care a suferit o depresie gravă, urmată de internarea la psihiatrie, instituţionalizarea copilului şi de fuga de acasă,. În motivare se arată că deşi parte din acestea sunt fapte anterioare actului sexual judecat, ele aveau legătură cu abuzul sexual asupra celor două fete şi a conflictului moral în care fata cea mică se afla primind bani de la C. A-M, bani cărora le ştia sursa şi felul în care erau obţinuţi şi pe care trebuia să îi ascundă de mama sa.

Motivarea completului de judecată al Curţii de Apel Cluj

Pe 9 ianuarie 2014, magistraţii Curţii de Apel Cluj Monica Rodina, Maria Boer şi Adina Lupea au redus pedeapsa primită de Ioan Codreanu de la 5 ani cu executare, la numai doi ani cu suspendare condiţionată. Judecătorii au micşorat şi despăgubirile pe care inculpatul trebuie să le achite familiei victimelor, de la 35.000 de euro la 5.000 de euro.

În primul rând, completul care a judecat recursul a respins  pretenţiile de nelegalitate ridicate de inculpat.

“În consecinţă, Curtea reţine că vinovăţia inculpatului sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 198 alin. 1 şi 3 C.pen. a fost în mod corect reţinută de instanţa de fond motiv pentru care, pronunţarea unei sentinţe de achitare a inculpatului, astfel cum acesta a solicitat în apărare, nu poate fi primită.”, arată instanţa.

Referitor la aspectul individualizării pedepsei, completul Curţii de Apel a considerat că pedeapsa aplicată de instanţa de fond a fost prea aspră, deşi consideră că fapta lui Codreanu prezintă pericol social ridicat.

“Raportat însă la toate criteriile de individualizare Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de instanţa de fond şi modalitatea de executare a acesteia este mult prea aspră.”

Redăm mai jos câteva extrase din argumentele ridicate de magistraţii Curţii de Apel Cluj pentru a susţine reducerea pedepsei şi a daunelor pe care Codreanu urmează să le plătească familiei.

Pedeapsa cu închisoarea, înjositoare pentru obrazul subţire al lui Codreanu

”Potrivit art. 52 C.pen., pedeapsa este o măsură de constrângere dar şi un mijloc de reeducare al condamnatului, scopul acesteia fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Pe de altă parte, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţă fizică şi nici să înjosească persoana condamnatului.

În acord cu dispoziţiile art. 52 C.pen., dar şi cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen. Curtea apreciază că o pedeapsă de 2 ani închisoare redusă sub minimul special ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante reglementate de dispoziţiile art. 74 lit. a C.pen. şi cu aplicarea dispoziţiilor art. 81, 82 C.pen. va fi de natură să asigure reeducarea inculpatului”, motivează reducerea pedepsei completul de judecată al Curţii de Apel.

Dacă generalizăm acest argument ar însemna să aruncăm în aer toate puşcăriile, deoarece nu vedem de ce ele îi produc suferinţă fizică şi ruşine lui Ioan Codrean, în timp ce atâtea alte persoane îşi ispăşesc pedeapsa dincolo de ziduri. Instanţa de fond nu l-a condamnat la plimbarea prin piaţa publică în pielea goală, tăvălit prin miere şi pene de gâscă, caz în care am fi fost de acord, era o înjosirea a persoanei condamnatului, ci la pedeapsa aplicată miilor de oameni care se fac vinovaţi de încălcarea legii, inclusiv lui Adrian Năstase.

Stâlpul societăţii

”Vor fi avute în vedere atât limitele de pedeapsă prevăzute de dispoziţiile art. 198 C.pen., gradul de pericol social care este unul ridicat prin prisma modalităţii de comitere a faptei şi a împrejurărilor în care s-a comis, dar şi aspectele ce ţin de persoana inculpatului respectiv vârsta acestuia de 67 de ani, faptul că este căsătorit şi face parte dintr-o familie organizată, că nu are antecedente penale iar actele medicale existente la dosarul cauzei confirmă existenţa unor afecţiuni grave pe care le are inculpatul.

De asemenea, deşi inculpatul a manifestat constant o atitudine de nerecunoaştere a faptei pe tot parcursul procesului penal în dezacord cu materialul probator administrat în cauză, Curtea apreciază că, raportat la lipsa antecedentelor penale, la faptul că, până la data comiterii faptei inculpatul a fost bine integrat în familie şi societate, se justifică reţinerea circumstanţei atenuante reglementate de prevederile art. 74 lit. a C.pen, cu consecinţa reducerii pedepsei în conformitate cu prevederile art. 76 lit. c C.pen.”, se precizează în continuare în motivarea sentinţei.

În opinia noastră, faptul că abuzatorul are 67 de ani şi  face parte dintr-o familie organizată, nu ar trebui să fie circumstanţă atenuantă, ci dimpotrivă, agravantă. Poţi înţelege că cineva care  nu are familie sau care are o familie disfuncţională, abuzatoare, să devină la rândul lui abuzator, dar Codreanu, tocmai pentru că face parte dintr-o familie organizată ar fi trebuit să înţeleagă şi să respecte valorile familiei şi fiinţa umană, în general. În plus, e un fapt notoriu că cei care abuzează copii pozează în general în persoane respectabile, sunt “vecinul cumsecade de vizavi” care ştie cum să le câştige afecţiunea.

Reeducat prin eliberare

Ca urmare, instanţa a considerat că inculpatul poate fi reeducat şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie şi a redus pedeapsa aplicată de instanţa de fond  de la 5 ani închisoare cu executare la 2 ani închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor.

Reducerea cuantumului daunelor morale

În ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile a cauzei, magistraţii Curţii de Apel au fost de acord că ”fapta săvârşită de către inculpat cu intenţie directă a fost de natură să producă un prejudiciu moral prin abuzul la care a fost supusă partea vătămată”, dar au considerat că valoarea daunelor morale acordate în cauză părţii vătămate sunt prea mari, suferinţele psihice ale fetei şi faptul că ea a părăsit şcoala după ce l-a întâlnit pe Codreanu, fiind anterioare faptei judecate.

Completul de judecată a respins solicitările de daune morale ale mamei, considerând că mama fetei nu a fost destul de vigilentă, deşi a observat că fiica sa are sume mari de bani pe care nu  le poate justifica.

”În plus, chiar partea civilă CV a recunoscut că la un moment dat ea însăşi a primit de la inculpat suma de 400 lei. Toate aceste elemente, în opinia instanţei, reprezintă un argument în plus în sprijinul respingerii acţiunii civile formulate, cu atât mai mult cu cât suma solicitată este una mai mult decât exagerată, aceasta cel mai probabil şi în considerarea faptului că inculpatul are mai multe proprietăţi imobile.”

”Pentru aceste considerente Curtea apreciază că se impune respingerea acţiunii civile promovate de partea civilă C (P) V-M în nume propriu şi reducerea cuantumului daunelor morale acordate părţii civile C. A-M, prin reprezentant legal C (P) VM de la 25.000 Euro la 5.000 Euro.”, decide completul de judecată.

Aducem aminte faptul că omul de afaceri clujean, Ioan Codreanu, a fost membru marcant al Alianţei pentru România (ApR), partidul înfiinţat şi condus de Teodor Meleşcanu, în 1997, prin desprinderea din PSDR a unei facţiuni “reformatoare”. La alegerile din anul 2000 Codreanu a candidat pe listele acestui partid ca reprezentant al Bistriţei-Năsăud în Camera Deputaţilor. Dacă Alianţa pentru România ar fi atins la acel moment pragul electoral pentru a intra în Parlament, Codreanu ar fi fost un “onorabil” reprezentant al bistriţenilor, deoarece era primul pe lista electorală. Mai târziu, el s-a înscris în Partidul Naţional Liberal.