Bărbatul păşeşte în sala de aşteptare a I.M.L. Cluj, târându-şi realmente picioarele. Mărturiseşte că are vârsta de 59 de ani şi trăiește în comuna Ciucea, unde a păţit şi necazul care l-a adus la instituţia medicală clujeană. Arată că săptămâna trecută, venind seara cu turma de la păşune a fost atacat pe uliţele satului de un câine uriaş, ciobănesc, care-şi rupsese lanţul de copacul, lângă care se pare că fusese lăsat nemâncat zile întregi de către stăpâni. Bărbatul adaugă că s-a apărat de el doar cu o biată nuia şi a scăpat cu viaţă printr-o minune pentru că patrupedul s-a mulţumit să-i sfâşie picioarele şi apoi să dispară în noapte…
Ionel Piscoi e un bărbat relativ pirpiriu, din Ciucea – care mă studiază cu nişte ochi extrem de expresivi. Mărturiseşte că lunea trecută a fost cât pe ce să-şi piardă viaţa după ce ciobănescul unor consăteni l-a atacat pe când se întorcea cu turma de vite a satului de la păşune. Arată acesta: „S-a întâmplat pe la opt-nouă seara, nu mai ştiu cu exactitate, doar m-am trezit cu cîinele faţă în faţă. Târa după el lanţul pe care-l rupsese de pe copacul unde stătuse aproape abandonat de stăpâni – flămând şi furios! Iar când a ajuns la şapte-opt metri de mine a luat pas alergător şi, ajuns la doi-trei metri de mine m-a atacat, 
clănţănindu-şi groaznic fălcile. Degeaba îi tot strigam „Marş” şi dădeam după el cu nuieluşa cu care mânam vitele, că n-am avut spor deloc. Când a sărit spre faţa mea l-am blocat înainte cu piciorul stâng, doar-doar mă apucă de cizmă, cumva – dar el mi-a prins partea de sus a genunchiului şi m-a trântit la pământ, muşcându-mă adânc. Apoi a căzut pe labe şi a mai sărit o dată, de data aceasta apucându-mă de celălalt genunchi şi făcând la fel, scuturându-şi capul în timp ce mă muşca. Eram pe spate, căzut pe marginea şanţului şi numai Dumnezeu m-a salvat fiindcă, brusc, a renunţat să mă mai muşte şi a plecat. Dacă ar fi sărit la gât – aşa cum eram eu, neajutorat, la ora asta eram precis mort”! Bărbatul declară în continuare că a plecat degrabă cu un cunoscut la Spitalul Oprăşenesc Huedin, unde medicii i-au cusut rănile şi i le-au spălat, trimiţându-l totodată la Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca. ”Dimineaţă, înainte să plec la Cluj l-am văzut din nou pe câine, hoinărind pe uliţele satului, cu lanţul după el şi consider de asemenea o minune că n-a mai atacat între timp pe nimeni. De altfel, oamenii care-l au nu-l ţineau nici măcar la domiciliu, ci la o casă nelocuită unde ei muncesc terenul respectiv. Sunt nişte beţivi cu toţii şi-şi lasă câinele nemâncat sub cerul liber – doar legat de copac. De acolo s-a eliberat câinele în seara respectivă şi apoi m-a atacat pe mine. Apoi, ajuns la Cluj-Napoca am început un tratament cu un vaccin. Am fost deja la spital de două ori şi mai trebuie să merg de patru până-mi gat tratamentul”, adaugă Ionel Piscoi. Curând, bărbatul este poftit în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce cu un certificat în care legiştii i-au recomandat două săptămâni de îngrijiri medicale. „N-am ce face, o să înaintez plângere împotriva lor la Poliţia din Huedin, că prea tare m-a muşcat câinele ăsta, iar ei nici măcar nu m-au căutat după aceea ca să vadă cum mă simt sau să-şi ceară iertare”, arată bărbatul şi părăseşte, şontâc-şontâc instituţia medicală clujeană. Îl sun degrabă pe medicul veterinar din Ciucea, Flaviu Bara, care-mi răspunde, iritat, că patrupedul care l-a atacat pe Piscoi e vaccinat la zi ba, mai mult, e excelent tratat de către stăpâni, aşa că nu are de ce să-i acuze pe aceştia pentru rele tratamente la adresa animalului. De asemenea, a adăugat că nu cunoaşte motivul pentru care ciobănescul l-a putut ataca pe Pliscoi…
Punctul de vedere al I.P.J.Cluj
„Există o reclamaţie depusă, se fac verificări în vederea stabilirii împrejurărilor care au dus la atacul canin. În funcţie de rezultatul cercetărilor se va decide dacă fapta este infracţiune sub aspectul neluării măsurilor de împiedicare a atacului canin”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Traian Morar, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.
[…] citeste mai mult pe aici […]