Președintele Românieie, Klaus Iohannis a participat la mijlocul lunii noiembrie la Cluj unde a participant la o dezbatere despre Uniunea Europeană şi contribuţia României la consolidarea construcţiei europene. Evenimentul a avut loc la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Iohanis fiind întâmpinat de rectorul UBB, Ioan Aurel Pop.
Studenții de la Studii Europene au avut la dispoziție o oră pentru a-i pune întrebări președintelui. Astfel că aceștia au abordat probleme din Europa și Statele Unite ale Americii în raport cu poziția României în relațiile externe.
România trebuie să se implice în problemele cauzate de conflictele din Siria
Răspunzând la una dintre întrebările puse de studenții de la UBB, Klaus Iohanis a menționat că este nemulțumit cu privire la implicarea României în situația din Siria.
„Nu există o entitate europeană care să fie capabilă să conducă o armată europeana. Referitor la discuțiile cu privire la situația din Siria, noi doar am asistat fără să participăm.
Ar fi bine să fim în situația în care să putem interveni acolo unde conflictele există, printr-o abordare pacifică.
Ultimul val al migrației a apărut din cauza războiului din Siria, că au fost și alte motive secundare care au dus la înălțimea acestui val, e adevărat. Ar fi bine să putem fi în situația să putem interveni acolo unde apar situații de criză sau conflictuale, în sensul pacificării, nu de a aprofunda conflictul. Discuția care a apărut este cum să putem folosi împreună mai bine resursele pe care le avem”, a explicat Klaus Iohannis.
De asemenea președintele a demontat și supozițiile referitoare la existența unui proiect ce are ca scop înlocuirea NATO.
„Nu dorim să avem o inițiativă care vine în concurență cu NATO, dimpotrivă, vrem să avem o abordare care se completează cu cele ale NATO, pentru că suntem aproape toți membri NATO. Sunt unii, mai ales care locuiesc mai la est față de noi, care au tot interesul să producă dezinformări cum că noi creăm proiecte care se concurează, care vor să înlocuiască NATO. Nu s-a discutat despre această chestiune, pentru că o armată europeană ar însemna că fiecare stat membru să își cedeze din suveranitate și să dea apărarea în subordinea cui? Nu există o entitate suficient de legitimată politic pentru a conduce o armată europeană”, a spus președintele.
Modova va fi sprijinită economic de către România
Întrebat despre modalitățile în care țara noastră își va întări relația cu Republica Moldova, Iohannis a precizat că există o strategie care prinde rădăcini și prin care moldovenii vor fi ajutați economic.
”Am ajuns la concluzia că trebuie să schimbăm un pic paradigma. Nu vreau sa se înțeleagă ca ne îndepărtăm de Republica Moldova și relația specială pe care o avem cu aceasta, care se bazează pe legături istorice, ci dorim să o protejăm. La fiecare discuție cu alți lideri din lume, România insista sa păstreze relația cu Moldova. Avem un fundament solid, care trebuie sa fie instituțional. România trebuie și vrea să sprijine Moldova. Instituțiile lor sa fie mai puternice, mai devotate și sa lucreze mai transparent. România trebuie să se implice în economia Moldovei. Nu îi putem dirija dar le putem trimite investitori. Sunt investiții, realizând conexiuni energetice cu Moldova, în sensul de a le ușura dependența față de unicul furnizor pe care îl au. Vrem să colaborăm în interesele cetățenilor moldoveni prin mecanisme performante și eficiente. Este calea prin care să le arătam cetățenilor că România nu vrea să ocupe, ci să ajute”mai precizează acesta.
Zona euro și spațiul Shengen
O altă întrebare venită din public a fcut referire la două aspecte frecvent discutate pe partea de relații externe. Astfel, Iohannis a fost solicitat să aprecieze prospectul aderării României la Spațiul Schengen, din perspectiva viitorul raport al Comisiei Europene, având în vedere progresul înregistrat de România în acest sens, dar și unele remarci favorabile din partea Franței și din partea Oficiului European de Luptă Anti-fraudă?
„ România are obiectiv strategic integrarea mai profundă în Uniune. Asta înseamnă, evident, aderarea la Spațiul Schengen și aderarea la zona Euro. Aderarea la Spațiul Schengen este o problemă mai veche pe la noi, o problemă care a fost rezolvată, după părerea mea, greșit. Și nu a fost neapărat vina noastră, alții au greșit. S-a transformat, dintr-un proiect care a creat foarte mult optimism în România, într-un proiect care creează în continuare multe discuții în contradictoriu și multă nemulțumire. Schengen este o înțelegere tehnică, nu o înțelegere politică. Deci, Spațiul Schengen s-a creat în baza unei abordări tehnice, nu a unei abordări politice. România a îndeplinit, cum toată lumea știe, criteriile pentru a deveni parte a Spațiului Schengen, doar că unii au crezut că este bine să se transforme discuția într-una politică. Și, la început, mai nedeclarat, pe urmă tot mai declarat, a fost legată problematica Schengen de problematica MCV, cu toate că una e una, alta e alta. Dar MCV este o a doua chestiune care cred că generează destul de multă nemulțumire în România, fiindcă progresele României sunt evidente, sunt măsurabile și sunt recunoscute de cei care ne vizitează din când în când să urmărească cum progresăm. Și, totuși, discuția și în acest moment de fazing out nu este una foarte intensă și, în continuare, sunt unii actori europeni care au impresia că România nu este bine adecvată pentru nucleul Uniunii. Noi credem că suntem. Una peste alta, faptul că nu suntem în zona Schengen nu ne descurajează instituțional și nici nu ne-a stricat. România acționează ca un membru de facto Schengen. Noi respectăm toate procedurile Schengen. Avem înțelegeri cu vecinii și cu celelalte state care ne pun în situația unui membru de facto, doar că nu suntem de facto încă acceptați. În chestiunea migrației, nu a fost un dezavantaj pentru că nu am fost în zona Schengen, dar pot să vă spun că am fi gestionat-o foarte bine și dacă am fi fost în zona Schengen. Deci, nu putea să fie luată această chestiune ca și argument pentru a rămâne în afara zonei Schengen. Într-adevăr, au fost discuții și, în mod natural, pot să spun că abordez chestiunea față de fiecare politician relevant din Europa cu care am discuții. Au fost unele motive de optimism. Președintele Hollande a vizitat România, am avut o discuție foarte bună și a înțeles de ce ar fi bine să fie România în zona Schengen. Nu toată lumea din Franța este încă convinsă și, în acest fel, discuțiile în continuare trenează, dar trenează cu o notă, să zicem, ușor mai optimistă” a mai explicat acesta.
Jean Claude Junker i-a promis eliminarea MCV-ului
Comisia Europeana a facut public, la Bruxelles, „Mecanismul de Cooperare si Verificare” privind evolutia justitiei din Romania, document relevant inclusiv in ceea ce priveste aderarea tarii noastre la Spatiul Schengen în 2011.La ora actuală, Iohannis susține că Jean-Claude Juncker i-a promis că în trei ani, MCV-ul nu v-a mai exista.
„În ceea ce privește MCV-ul, eu pornesc de la premisa că ceea ce am discutat cu Președintele Comisiei Europene, cu domnul Jean-Claude Juncker, și anume că până la sfârșitul mandatului acestei Comisii se va produce un phasingout este real și se va realiza. Phasing out însemnând că se renunță gradual până când în 2019, spre sfârșitul anului 2019, mecanismul MCV să nu mai existe ca atare. Noi ne străduim și există discuții, Ministerul Justiției cu organismele europene negociază și discută ca să găsim eventual un termen mai rapid de terminare a programului MCV. România este capabilă să internalizeze toate procedurile MCV-ului și toți cei care sunt de bună credință recunosc acest lucru, nu toată lumea este neapărat de bună credință și sunt în continuare și tehnicieni, dar și unii politicieni, și chiar și de-ai noștri, care susțin sus și tare că MCV-ul trebuie dus up-calendar, ceea ce nu este corect și nu ne ajută cu nimic.” încheie președintele.
