Sclavie modernă în Floreșt, și-a transformat iubita în sursă de profit și teroare, sub privirile propriei fiice

Un bărbat din comuna Florești, județul Cluj, a fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, după ce și-a exploatat ani la rând iubita, sub ochii fetiței lor.

În timp ce victima a fost bătută, umilită, forțată să-și vândă trupul, controlată psihic și financiar, cel care i-a promis că o va iubi toată viața a încasat cel puțin 1.080.000 de lei de pe urma femeii, sumă asupra căreia a fost dispusă confiscarea specială, în urma investigațiilor făcute de anchetatori.

Cum a început calvarul

Conform anchetatorilor, victima s-a născut într-un mediu profund defavorizat, într-o familie marcată de sărăcie și violență. Părinții nu au fost căsătoriți, iar relația lor a fost instabilă. La un moment dat, familia a trăit într-o baracă improvizată pe un șantier arheologic din Cluj-Napoca, supraviețuind din alocații și cerșetorie.

În 1999, mama fetei a fost condamnată pentru rele tratamente aplicate minorilor, iar tatăl a dispărut complet din peisaj. Astfel, la doar 6 ani, fata a fost preluată de Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj și a crescut într-un centru de plasament, unde a rămas până la vârsta majoratului. Potrivit declarațiilor sale, nu a păstrat legătura cu părinții, mama vizitând-o o singură dată, iar cei doi frați ai săi au fost, de asemenea, instituționalizați.

În jurul vârstei de 16 ani, tânăra a cunoscut un bărbat mai mare decât ea, cu care a început o relație, sub promisiunea unei vieți mai bune. Fără alternative de locuit și fără sprijin din partea nimănui, fata s-a mutat cu el. Astfel a început o relație profund dezechilibrată, în care dependența emoțională și financiară a devenit rapid un mijloc de control.

După o perioadă scurtă, în anul 2013, bărbatul a determinat-o să accepte să lucreze într-un salon de „masaj erotic”, sub pretextul că nu aveau bani de chirie. Ulterior, în anul 2016, a început să o forțeze, prin presiuni directe și constrângere psihologică, să întrețină relații sexuale cu clienți, inițial în saloane, apoi în regim de „call-girl”, deplasându-se în camere de hotel sau pensiuni.

„În luna mai a anului 2013, persoana vătămată a relatat că l-a însoțit pe inculpatul la un bar din zona Gării CFR, pentru a se întâlni cu un văr al acestuia. După ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul i-a cerut să întrețină relații sexuale cu vărul său, în schimbul unei sume de bani. Dacă inițial a refuzat, cei trei s-au deplasat la o pensiune din cartierul Între Lacuri, unde a continuat să insiste și a constrâns-o să se dezbrace și să accepte raportul sexual.

Sub presiunea fricii, persoana vătămată a cedat. Ulterior, însă, inculpatul a devenit violent, a lovit-o în prezența celuilalt bărbat, iar victima, speriată, a fugit în stradă. Agresorul a urmărit-o, a prins-o și a dus-o într-o zonă retrasă, unde a continuat să o agreseze fizic cu brutalitate, aplicându-i multiple lovituri și umilind-o profund, inclusiv printr-un act de degradare extremă.

(…) Începând cu anul 2016 sau 2017, inculpatul a identificat o nouă modalitate de maximizare a veniturilor obținute din exploatarea persoanei vătămate, propunându-i să renunțe la activitatea din saloanele de masaj erotic și să se promoveze online, prin publicarea de anunțuri însoțite de fotografii cu conținut sexual explicit.

În acest scop, a realizat personal fotografiile compromițătoare, în care victima apărea nud sau în ipostaze erotice, utilizate ulterior pe site-uri precum fetedragute.ro sau publi24.ro.”, au reținut magistrații clujeni.

De asemenea, inculpatul i-a cerut să înregistreze actele sexuale, pretinzând că o face pentru siguranța ei, dar folosind ulterior aceste materiale în scop de șantaj asupra clienților, pentru a obține bani suplimentari.

Veniturile obținute din prostituție, care ajungeau la 1.000–2.000 lei pe zi, erau colectate integral de inculpat, care le administra și acoperea din ele cheltuielile gospodăriei, consolidând astfel dependența financiară a victimei.

Exploatarea a căpătat o formă și mai degradantă începând cu anul 2022, când inculpatul a început să aducă, în mod repetat, prieteni de-ai săi în locuința în care se aflau și membrii familiei lui, inclusiv copilul victimei, constrângând-o să întrețină relații sexuale cu aceștia.

Persoana vătămată a fost supusă unor violențe fizice și psihice sistemice, respectiv: inculpatul a tăiat-o la mână cu o sabie, a lovit-o cu un brad de Crăciun, după care cu un scaun, până s-a rupt, i-a aplicat lovituri cu un buzdugan, a folosit un aparat cu electroșocuri, aplicându-i descărcări în zona tălpilor, iar într-un alt episod a tras cu un pistol cu gloanțe în interiorul locuinței.

„Această violență repetată, alături de privarea de odihnă, controlul strict exercitat asupra deplasărilor și veniturilor sale, precum și supravegherea permanentă a convorbirilor telefonice cu clienții, au determinat un climat de constrângere fizică și psihologică profundă, lipsind-o pe persoană vătămată de orice formă de autonomie reală.

Chiar și atunci când era epuizată, inculpatul insista ca aceasta să continue activitatea sexuală, grăbind-o constant cu expresii imperative precum „Hai, du-te”, tratând-o ca pe o resursă care nu avea voie să se oprească. Scopul nu era doar obținerea de bani, ci menținerea unei stări continue de frică și epuizare, care să o împiedice să gândească, să planifice sau să refuze.”, au reținut magistrații clujeni.

Victima a depus la dosar și capturi de ecran ale conversațiilor purtate cu agresorul din care rezultă, că aceasta desfășura activități de prostituție sub controlul direct al bărbatului. În respectivele discuții, inculpatul o amenință în legătură cu eventuale încercări de a pleca: „Mama a zis că vei mai fugi la ăla când ai ocazia, eu i-am zis că e ultima. Așa că ai grijă mare”.

În alte mesaje, inculpatul îi indică explicit ce comportament să adopte în fața clienților, ce replici să rostească, cum să se filmeze și ce poziții sexuale să folosească pentru a obține materiale video de calitate, menționând inclusiv că acestea vor fi postate pe platforma OnlyFans.

Exemple de astfel de mesaje includ:
„Să gemi tare și să faci multe video o oră.”;
„O oră f**** ca lumea în toate stilurile, multe video, să se vadă bine, aștept să mi le trimiți.”;
„Fii bandită, sărută-l cum intră și fă ca lumea, scoate-ți sânii pe sus să-i sugă.”.

Anchetatorii au reținut că la data de 4 august 2014 s-a născut fiica celor doi. Nașterea copilului a marcat un moment de cotitură în dinamica relației dintre persoana vătămată și inculpat, accentuând și mai mult dependența afectivă, economică și locativă a mamei față de partenerul său.

O temere constantă pentru persoana vătămată a devenit aceea că, dacă l-ar părăsi pe inculpat, nu ar avea unde să locuiască împreună cu fiica lor minoră și, implicit, risca să piardă sprijinul minim necesar pentru a-și crește copilul.

„Inculpatul a exploatat fără scrupule această vulnerabilitate profundă, profitând de legătura maternă cu copilul pentru a o menține într-o stare de subordonare totală.

Astfel, a amenințat-o în mod repetat că, dacă nu îi va respecta voința, va sesiza autoritățile competente — în speță direcția de protecție a copilului — cu privire la faptul că ea practică prostituția, ceea ce ar putea atrage pierderea drepturilor părintești.”, au reținut magistrații.

În cursul urmăririi penale, fiica minoră a fost audiată de către un psiholog, iar din conținutul declarațiilor sale reiese fără echivoc că, în pofida vârstei fragede, era conștientă de activitatea de prostituție pe care mama sa era constrânsă să o desfășoare.

„Prostituție din cauza lui tati. Că tati îi dădea cu curentu dacă nu mergea”, indică în mod clar percepția copilului că mama sa nu desfășura activitatea de prostituție din proprie voință, ci ca urmare a contrângerilor venite din partea tatălui.

De asemenea, răspunsul: „În fiecare zi, nu era zi să nu meargă” arată o regularitate a obligației impuse mamei de a se prostitua, susținând ideea unei activități exploatate constant, iar nu a unor episoade izolate.

„Totodată, minora a fost expusă nu doar actelor de violență, ci și detaliilor activității sexuale a mamei, a motivelor din spatele acesteia și a consecințelor refuzului — elemente complet nepotrivite pentru vârsta sa și dăunătoare dezvoltării sale psihice. Această maturizare forțată și perspectiva asupra relațiilor de putere și violență în familie vor avea, cu mare probabilitate, un impact de durată asupra evoluției sale.

În aceeași ordine de idei, minora a mai relatat că persoana vătămată era agresată fizic aproape în fiecare zi, că „și la prieteni a dat-o pe mami pentru bani”, pentru ca, la final, să spună că nu mai poate continua, pentru că îi vine să vomite”, se arată în documentele cuprinse la dosarul cauzei.

Magistrații de la Tribunalul Cluj au motivat că „traficul de persoane este o formă de sclavie, persoanele traficate sunt reduse la condiția de „marfă”, sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, trauma suferită marcându-le întreaga evoluție viitoare.

În concret, vulnerabilitatea extremă a victimei, crescută în centre de plasament de la vârsta de șase ani și lipsită de orice rețea familială sau suport social, a fost nu doar cunoscută, ci exploatată cu bună știință. Recrutarea imediat după împlinirea vârstei majoratului — moment în care tânăra devenea, formal, autonomă din punct de vedere juridic, dar rămânea profund expusă pericolelor vieții — arată lipsa de scrupule a inculpatului.

Gravitatea faptei este amplificată și de mijloacele brutale de constrângere utilizate. Violențele descrise — tăiere cu sabia, lovirea cu bradul sau cu obiecte casnice, electroșocuri, imobilizarea victimei, agresiuni care au determinat reacții fiziologice involuntare — sunt relevante nu doar sub aspectul suferinței fizice, ci și pentru că trimit la tratamente inumane, incompatibile cu orice standard minim de civilizație.

Aceste acte nu au fost excepționale sau izolate, ci recurente și integrate într-o logică a terorii, destinată să mențină victima într-o stare permanentă de frică, neputință și dependență.

La această brutalitate fizică s-a adăugat o dimensiune constantă de umilire psihologică. De exemplu, inculpatul nu o lăsa pe persoana vătămată să-și ducă fetița la școală, spunându-i: curvă, tu stai acasă că trebuie să faci bani”.

Sursa: Clujenii.ro