Într-o scrisoare de prortest adresată ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, Congresul Românilor din Serbia, organizație umbrelă a mai multor asociații și organizații ale românilor/vlahilor din Timoc, protestează față de modul în care ambasadorul României la Belgrad se raportează la membrii Congresului, dar și la comunitate în general și la modul în care, se arată în scrisoare, un personaj din MAE, care a semnat în numele ministrului de externe un răspuns adresat deputatului Daniel Gheorghe, nu respectă realitatea în ceea ce privește activitatea și poziția reală a Congresului Românilor din Serbia, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
Romanian Global News publică integral scrisoarea primită la redacție:
Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă reunind organizațiile reprezentative în cadrul comunității române din Serbia de Răsărit
În această calitate, Congresul Românilor din Serbia a organizat la Belgrad, în perioada 28-29 septembrie 2019, Zilele culturii românilor, cu expoziții de fotografii despre viața și cultura românilor din Timoc, documentare despre cultura comună a românilor de pe ambele maluri ale Dunării, prezentarea costumelor tradiționale românești, a bisericilor construite de domnitorii români din secolele XIV – XV în zona Timocului și prezentarea satelor românești din aceeași zonă, precum și o conferință dedicată culturii, limbii, istoriei și situației politice actuale în care se găsește comunitatea de români din Serbia.
În cadrul conferinței, domnul Slavolub Gațovici din Zaiecar, doctor în istorie, membru al comunității noastre istorice românești, a vorbit despre importanța limbii române în comunitățile din Valea Timocului și despre încercările de standardizare a așa zisei „limbi vlahe”, artificial impusă de statul sârb, în detrimentul dialectului daco-român vorbit în toată România, fie cu subdialect bănățean sau oltenesc.
O altă problemă dezbătută a fost cea a bisericilor și mănăstirilor românești construite în Timoc de domnitorii români din secolele XIV-XV și întreținute pe toată perioada de ocupație otomană a Serbiei, care în zilele noastre sunt încuiate pentru credincioșii români, iar slujba în limba română este interzisă, enoriașii români fiind obligați să desfășoare sfânta liturghie în afara lăcașelor de cult. Pe lângă acest fapt, Biserica Ortodoxă Sârbă conduce o politică de asimilare agresivă a românilor din zonă.
În acest eveniment s-a discutat situația politică actuală a comunității de români, una dezastruoasă, în condițiile în care copiilor din școlile din Timoc le este negată studierea în limba română, noi nu beneficiem de mass-media în limba română, iar slujba religioasă în limba maternă ne este interzisă.
Doamnule ministru, în 1885-1892 primele date statistice legate de românii din regiunea Timoc erau de 250.000 care se declarau români, iar în 2011 din numărul de cetățeni sârbi care s-au declarat “vlahi” era de 35.330, în timp ce numărul românilor declarați ca atare a fost de 29.332, restul… ”sârbi”.
În condițiile în care drepturile minorităților nu numai că sunt încălcate de către autoritățile politice și religioase sârbe, chiar și ambasadorul României la Belgrad, Oana Cristina Popa, deși invitată la această sărbătoare de cultură și istorie română, prima organizată în capitala Serbiei, nu a participat în cadrul evenimentului, ignorându-l complet, fără a lăsa un comunicat scris sau de presă despre existența acestuia.
Apreciem că nu era normal ca doamna ambasador să refuze să participe la astfel de eveniment al comunității române din Serbia. Acest lucru a arătat în mod clar poziția pe care diplomatul român a manifestat-o față de interesele miilor de români din Serbia, precum și felul în care aceasta „garantează, protejează și luptă” pentru drepturile minorităților, în calitatea sa de reprezentant al Statului Român.
Am dori să luați act de aceste grave încălcări morale și juridice, identificând soluții cât mai rapide prin care copiii comunităților de români să beneficieze de studierea în limba maternă, credincioșii creștini să poată participa la slujbele în limba română, în bisericile strămoșești, iar evenimentele cultural-istorice dedicate locuitorilor de limba română din Valea Timocului să fie garantate și sprijinite din partea Statului Român, prin Ministerul de Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Acest punct de vedere a fost transmis Ministerului de Externe, în mod oficial, și prin Interpelarea nr. 2525B / 08.10.2019 formulată de domnul deputat Daniel Gheorghe, grupul parlamentar al PNL.
Recent am luat act, cu profund regret, despre răspunsul Ministerului de Externe nr. 579/MRP din 22.01.2020, semnat în numele Dvs., domnule ministru Bogdan Aurescu, cu ”pentru”.
Acest răspuns, pe care îl redăm mai jos, ne-a dezamăgit profund, deoarece este complet lipsit de substanță, nereal și tendențios și nu înțelegem ale cui interese le servește semnatarul.
Prin răspunsul oficial pe care Ministerul de Externe l-a oferit la interpelarea domnului deputat Daniel Gheorghe, având ca obiect Zilele Culturii românilor din Serbia, MAE a comunicat următoarele:
”Respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Serbia, în special (dar nu numai) cele referitoare la accesul liber la educație, presă și serviciu religios în limba maternă pe întreg teritoriul Serbiei este urmărită cu prioritate de către Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv prin intermediul Ambasadei României la Belgrad, constituind un indicator de bază al demersurilor circumscrise relației cu țara-gazdă. În acest sens, diplomații români poartă un dialog constant cu autoritățile sârbe și reprezentanții minorității române din Serbia și depun în mod consecvent eforturi pentru a facilita contactul membrilor minorității române cu țara de origine și pentru a răspunde adecvat doleanțelor lor în condițiile unui volum și ale unei complexități deosebite ale provocărilor cu care aceștia se confruntă în țara vecină.
Acțiunea externă pentru recunoașterea și respectarea dreptului de manifestare liberă a identității române în Serbia presupune și combaterea interpretărilor istorice, lingvistice și etnografice eronate ale prezenței lor în țara vecină.
Evenimentul la care faceți referire – Zilele Culturii românilor din Serbia – a fost organizat de Congresul Românilor din Serbia, care este o asociație promotoare și susținătoare a dihotomiei român-vlah, liderii acesteia refuzând să se declare români, iar relațiile liderilor asociației cu misiunea sunt marcate de diferențele de abordare generate de aceste aspecte.
Astfel, disocierea misiunii diplomatice a României din Belgrad de acest demers a fost determinată de faptul că acesta a făcut parte din acțiunile de promovare a “culturii vlahe”, în detrimentul celei române, cu obiectivul de a supraimpune identitatea lingvistică și comunitară vlahă peste cea română, unii dintre vorbitori fiind parte a nucleului dur al susținătorilor acestei dihotomii.
În acest sens, vă reamintesc faptul că în cadrul întâlnirii dumneavoastră (a domnului deputat Daniel Gheorghe – n.n.) cu Ambasadorul României la Belgrad, în marja participării dumneavoastră la reuniunea Uniunii Inter-Parlamentare de la Belgrad (13 – 17 octombrie 2019), v-au fost prezentate detalii referitoare la problemele etnicilor din Serbia de Est și modul în care Ambasada acționează în relație cu aceștia.
Ambasada României în Serbia a fost, este și va fi întotdeauna deschisă colaborării cu acele inițiative, grupuri, formațiuni și organizații constituite în țara vecină cu scopul de a promova limba, cultura și identitatea națională română și care manifestă loialitate și susținere constantă, totală și necondiționată față de această cauză”.
Excelență,
Congresul Românilor din Serbia, așa cum îi spune chiar numele, nu este o asociație promotoare și susținătoare a dihotomiei român-vlah, liderii noștri nu refuză să se declare români.
Relațiile liderilor noștri cu reprezentanții Ambasadei României la Belgrad și Consulatului general al României de la Zajecar nu trebuie să fie marcate de niciun fel de diferențe, deoarece acestea nu există.
Chestiunea identitară a românilor din Serbia de Răsărit este una extrem de sensibilă, după cele două secole de deznaționalizare și de asimilare etnică, principala problemă a românilor care trăiesc în această comunitate istorică fiind tocmai cea IDENTITARĂ, în condițiile în care aceștia nu au parte de școală în limba română, nu-și cunosc istoria, nu au parte de slujbă religioasă sau mass-media în limba română.
Statul român s-a implicat extrem de puțin după 1990 în stoparea acestui declin identitar, din contra, lipsa de înțelegere pe care o manifestă față de comunitatea noastră este îngrijorătoare pentru noi.
Este inadmisibilă conduita diplomaților români din Serbia, de respingere față de comunitatea noastră, reproșând lipsa de aderență formală la limba, cultura și civilizația românească, în condițiile în care Statul român ar trebui să ne cunoască problemele și să se implice în regăsirea identității naționale a etnicilor aparținând comunității istorice românești din Serbia de Răsărit.
Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă, ca instituție de cel mai înalt nivel în cadrul comunității române din Serbia de Răsărit, unde locuiesc cei 300.000 de etnici români, a înțeles misiunea aceasta de afirmare și promovare a identității românești a comunității din care facem parte.
Pentru edificarea Dvs. cu privire la autoidentificarea Congresului Românilor din Serbia, redăm în continuare preambulul și conținutul ”Declarației” Congresului Românilor din Serbia, adoptată la Bor, în 2 decembrie 2016, cu ocazia constituirii Congresului Românilor din Serbia:
Cu convingerea că în țara noastră nu se pot susține dificultăţile atunci când este vorba de implementarea unei aplicări integrale a:
˜Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului (Organizaţia Naţiunilor Unite),
˜Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor (Consiliul Europei),
˜Declarației cu privire la eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingeri (Organizaţia Naţiunilor Unite),
Convinşi că valorile fundamentale ale drepturilor omului și ale minorităților sunt incadrate în legislaţia pozitivă a țării noastre și că va continua să o facă și să o respecte ca și în cazul:
Legea cu privire la protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale (Republica Serbia),
Sprijinind sistemul valorilor europene de organizare socială și socio-economic, egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii nelimitat, sprijinind politicile afirmative „discriminarea pozitivă” faţă de minorități, dar ținând seama de principiile multiculturalismului, multietnicităţii și a toleranței fără instigare la ură,
În așteptarea constantă de a se aplica criterii înalte ale convențiilor existente, precum şi a declarațiilor și a legilor și a actelor anexe, armonizat şi coerent, în conformitate cu principiile ale statului laic în ceea ce privește comunitatea rumână, oriunde s-ar afla apartenenţii acestei comunități (minorități) din spaţiul țării noastre și sub orice denumire internă (Rumâni) sau externă (Vlahi, Români) sunt înregistraţi,
Semnatarii reprezentanți autorizați ai instituțiilor bisericești, ai organizațiilor non-guvernamentale, organizațiilor politice și alte persoane juridice și fizice dintre români, recunoscuți în domeniul științei, culturii, artei și a altor forme de creativitate, sau implicate în protecția drepturilor omului, pun la dispoziția publicului:
D E C L A R A Ţ I A
CONGRESULUI ROMÂNILOR DIN SERBIA
Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă este o instituție de cel mai înalt nivel în cadrul comunității române, la care pot avea acces toate persoanele juridice și fizice interesate, care acceptă utilizarea termenului vlah ca etnonim, cu care în limba sârbă se etichetează populația românească care trăiește în estul Serbiei, ceea ce este în conformitate cu acordul din anul 2002, semnat de președinții Iliescu și Kostunica, unde se indică în mod clar faptul că prin minoritatea română se consideră toți cetățenii Republicii Serbiei, care insistă asupra înrudirii lingvistice istorice cu poporul majoritar al statului România.
La Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă pot adera toate persoanele juridice și fizice interesate care acceptă sau solicită aplicarea celor mai înalte standarde europene pentru a conserva și a dezvolta identitatea rumânilor, sinonimul amintit și doresc stabilirea și funcționarea eficientă a instituțiilor române în aplicarea și dezvoltarea drepturilor și libertăților de a păstra specificul rumân, spre deosebire de conceptul politicilor de asimilare a rumânilor din țara noastră, respectiv fără intervenția persoanelor politice, juridice și fizice ale comunității sârbe.
Accesul la Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă este benevolă, atât pentru persoanele juridice cât și pentru cele fizice, menținând în același timp drepturile de afirmare politică și publică a propriilor puncte de vedere, dar numai în cazul în care acestea sunt conforme cu atitudinile ale celor care sunt pe calea orientării europene. Congresul este o instituție în care se realizează egalitatea și depășirea diferențelor esențiale dintre membrii interesați, în cazul în care există astfel de diferențe în cadrul comunității române în ceea ce privește auto-identificarea.
Congresul există pentru a răspunde la fel de puternic și într-o manieră unică la toate provocările care împiedică orientarea țării noastre către valorile europene, insistând în același timp ca toți factorii relevanți din țara noastră să se elibereze de balastul negativ al trecutului, care se poate documenta în ceea ce privește atitudinea față de entitatea română de dublă etnonimie.
Congresul Românilor din Serbia este interesat să existe un Consiliu Național eficient al minorității naţionale rumâne, cu o reţea de organe auxiliare formate din experți în multe chestiuni, cum ar fi chestiunea limbii, chestiunea predării limbii materne cu elemente ale culturii naționale, chestiunea utilizării oficiale a limbii materne, chestiunea mass-media, radio și televiziune în limba lor maternă, pe tot spaţiul în care trăiește comunitatea română, dar fără intervenția persoanelor politice, juridice și fizice ale comunității sârbe, care nu acceptă sinonimul intern și extern al etnonimului.
Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă cu privire la chestiunea limbii consideră că românii din estul Serbiei în limbajul de zi cu zi folosesc subdialectul bănăţean și olteano-muntean al dialectului daco-român care a fost folosit în principatele române pe timpul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea. Influența limbii sârbe asupra graiurilor românești a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX și pe tot parcursul secolului al XX-lea şi ar trebui să fie anulat treptat în învăţământ. În plus, Congresul consideră că predarea în limba maternă a rumânilor se poate derula astfel încât comunicarea orală dintre profesori și elevi va fi la nivelul de subdialect, atunci când se fac referiri la exemple de cultură orală tradițională, iar predarea în scris poate fi numai în limba română literară, cu deplină aplicare a standardelor limbii române literare. În învăţămănt trebuie să se sublinieze întotdeauna asemănările dintre normele literare ale limbii române precizând cu exemple de subdialect care să justifice identitatea graiului din estul Serbiei cu graiul Olteniei / Munteniei şi Banatului vecin, cu respectarea deplină a soluţionării normelor ortografice literare româneşti. Congresul de asemenea propune introducerea cursurilor din istorie, cultură şi a limbi române în sistemul şcolar pe teritoriul nord-estul Serbiei pentru toţi elevii indiferent de apartenenţa lor naţională cu scopul de a micşora presiunea mediului asociativ, accelerarea toleranţei şi anularea stereotipelor înrădăcinate.
Congresul Românilor din Serbia consideră că deja a sosit timpul să se înstituie grija pentru patrimoniul cultural al comunităţii rumâneşti. Având în vedere starea actuală a protejării şi promovării culturii materiale şi spirituale. Congresul pledează pentru instituirea instituţiilor cultural-educaţionale. Centrii menţionaţi de asemenea vor oferi ajutor financiar şi de specialitate atât asociaţiilor cetăţenilor, societăţilor cultural-artistice cât şi persoanelor afirmate în domeniul ştiinţei, culturi, artei şi în alte forme de creativitate.
Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă consideră că serviciul religios în limba maternă, aparține de domeniul drepturilor fundamentale ale omului și, prin urmare, cultul în limba maternă nu este exclusiv o problemă de limbă. Religia este ceva intim, personal și fiecare apartenent al comunității rumâne are dreptul de a se considera credincios al bisericii ortodoxe române, sârbe sau oricărei alteia; să fie romano-catolic, protestant și chiar ateu. Este absolut absurd oricărui individ al poporului nostru să i se impună cu forţa apartenenţa la biserica sârbă și să justifici o astfel de acţiune prin canoanele bisericeşti, chiar dacă se ştie că Serbia este definită ca o țară seculară în care biserica este separată de stat. Chiar și mai absurdă este rezolvarea problemei libertății religioase a credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române prin justificarea „acordului celor două biserici surori.” Bisericile pot, dar nu neapărat să fie de acord cu privire la nimic. Două biserici se pot pune de acord asupra faptului că în satele rumâneşti, în clădiri construite cu ajutorul contribuţiilor locuitorilor din aceste sate, că serviciul religios trebuie ţinut și de către preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe și de către preoții Bisericii Ortodoxe Române, în funcție de interesul credincioşilor. Republica Serbia ca semnatar a numeroase convenții, s-a obligat să ofere tuturor cetățenilor săi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la libertatea religioasă.
În sistemul de comunicare internă și externă pentru realizarea misiunii și obiectivului său, Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă este îndrumat spre Serbia, și anume actuala patrie a rumânilor de la care se așteaptă sprijin în punerea în aplicare a standardelor europene și a legilor în vigoare ale Republicii Serbia în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale, fără intervenția poporului majoritar în nici un fel și, spre România, și anume patria mamă a rumânilor de la care se așteaptă sprijin și mai multă înțelegere deoarece au o limbă comună, tradiție comună, denumire tradițională în graiurile subdialectale ale limbii române de pe ambele maluri ale Dunării și nume istoric tradițional și comun în încojurarea slavă, precum și origine comună, iar atunci când este necesar Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă se va adresa şi instituțiilor și mecanismelor Consiliului Europei și Uniunii Europene și Organizației Națiunilor Unite pentru a-şi atinge obiectivele.
Alături de grija pentru păstrarea identităţii culturale şi naţionale, Congresul Românilor din Serbia este preocupat şi pentru existenţa fizică a comunităţii româneşti în spaţiul în care trăieşte secole în şir. În primul rând, ţinând cont de starea proastă economică, socială precum şi situaţia ecologică în nord-estul Serbiei. Congresul va pune un accent deosebit pe depopularea nord-estului Serbiei apărută ca o consecinţă a migrării către ţările Europei de vest, centrele mai mari în interiorul Serbiei insuşi referitor la problema descreşterii naturale.
În egală măsură, vă rugăm să aveți în vedere și Protocolul românilor/vlahilor din Serbia de Răsărit, semnat la Negotin în 25 mai 2014, de Protopopul Daciei Ripensis și Vicar al Timocului, Boian Aleksandrovici, împreună cu toți preoții Bisericii Ortodoxe Române din Valea Timocului, alături de principalii lideri ai comunității românești din Serbia de Răsărit, cu binecuvântarea P.S. Daniil, episcop al Daciei Felix, cu sediul la Vârșeț (Serbia), pe care îl atașăm prezentei.
Toate aceste informații publice, din Declarația de la Bor și Protocolul de la Negotin, care au fost comunicate pe cale oficială la vremea respectivă tuturor autorităților Statului român, inclusiv MAE și ambasadei României la Belgrad, fac imposibilă disocierea misiunii diplomatice a României din Belgrad față de Congresul Românilor din Serbia pe motiv de ”promovare a culturii vlahe”, în detrimentul celei române, cu obiectivul de a ”supraimpune identitatea lingvistică și comunitară vlahă peste cea română”.
Domnule Ministru,
”Identitate vlahă” nu există. Valahia este vechiul nume al Țării Românești, pe care cu toții îl cunoaștem și de care niciunii dintre noi nu trebuie să ne temem. Valahia nu este o țară, un concurent al României actuale. Din contră, este un nume profund încorporat în România actuală, în care atâtea nume de localități, de ținuturi și chiar o universitate îl poartă, fără să deranjeze pe cineva din România.
Ministerul Afacerilor Externe și toți reprezentanții săi diplomatici și consulari aflați pe teritoriul Serbiei nu au niciun motiv să se teamă de nicio ”identitatea lingvistică și comunitară vlahă” și de nicio ”cultură vlahă”, deoarece noi, Congresul Românilor din Serbia, nu vorbim despre așa ceva decât ca despre false teorii, care trebuie combătute, deoarece și noi, comunitatea istorică românească din Serbia de Răsărit, aparținem poporului român de pretutindeni, astfel cum ne-am și definit expres: Congresul ROMÂNILOR din Serbia, chiar dacă folosim intern etnonimul de ”rumâni”, iar extern, populația sârbă ne denumește ”vlahi”, spre a ne deosebi de ”rumunii” din ”Rumunija”, adică de românii din România.
Nimeni în cadrul Congresului ROMÂNILOR din Serbia nu susține nicio ”dihotomie” vlah/român, așa cum în mod greșit a înțeles Ambasada României la Belgrad și persoana care a semnat adresa nr. 579/MRP din 22.01.2020 în numele Excelenței Voastre, Bogdan Aurescu.
Noi, românii / rumânii / vlahii din Serbia de Răsărit facem parte din categoria românilor de pretutindeni, așa cum în Țara-Mamă suntem recunoscuți prin Legea nr. 299/2007, rep., privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, art. 1 alin. (2) lit. ”a” și ”c”, ca persoane aparţinând minorităţii naţionale, lingvistice și etnice autohtone române care aparţin filonului cultural şi etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României, care îşi asumă identitatea etnică, lingvistică şi culturală română faţă de autorităţile române, indiferent de etnonimul folosit, precum și ca etnici care se recunosc de origine română, aflaţi în afara graniţelor ţării, înregistraţi ca altă minoritate în statul de reşedinţă, care îşi asumă, prin autoidentificare, apartenenţa la spaţiul cultural şi identitar românesc, potrivit legii.
Contrar celor susținute de reprezentanții corpului diplomatic și consular al României în Serbia, precum și de persoana care s-a subrogat domnului Bogdan Aurescu și a semnat adresa nr. 579/MRP din 22.01.2020, legea românească definește toate persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (rumâni, valahi, vlahi, vlasi), ca români de pretutindeni.
Nu poate exista niciun ”nucleu dur” al susținătorilor vreunei ”dihotomii” între aceste categorii de români de pretutindeni, așa cum în mod greșit au reținut reprezentanții Ministerului de Externe.
Din aceste motive, vă rugăm, domnule Ministru:
să reanalizați și să revocați adresa nr.579/MRP din 22.01.2020
să ne comunicați că ați luat act că, Congresul Românilor din Serbia nu este o asociație promotoare și susținătoare a dihotomiei român-vlah, iar liderii noștri nu refuză să se declare români
să ne comunicați că ați informat Ambsada României la Belgrad și Consulatul general al României la Zajecar că nu există diferențe de abordare între acestea și Congresul Românilor din Serbia generate de dihotomia român-vlah
să ne comunicați că misiunea diplomatică a României din Belgrad nu se disociază de Congresul Românilor din Serbia în probleme privind identitatea românească
În caz contrar, prezenta va constitui plângere prealabilă, în înțelesul prevederilor legale în vigoare, urmând a ne adresa instanțelor judecătorești competente în vederea recunoașterii interesului nostru legitim ce ne-a fost încălcat şi pentru repararea pagubei ce ne-a fost cauzată.
COMITETUL DE COORDONARE
AL CONGRESULUI ROMÂNILOR DIN SERBIA
ÎN SESIUNEA PERMANENTĂ
Partidul Neamului Românesc
Grupul intelectual român
Asociația pentru cultură a Românilor-Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”
Societatea românilor-vlahilor „Traian”
Asociația Femeilor Ortodoxe „Sf. Maxima”
Perspective traditional inovative din Valea Timocului
Comitetul pentru Drepturile Omului Negotin
Grupul studenților timoceni în România
Românii din Homoli
